Paște fericit

Teste pentru exersare

http://aee.edu.md/clasa-sesiunea-examen/sesiunea-2016?field_categoriia_value=exer

Zona ecuatoriala

Zona ecuatoriala este o zona de clima calda caracterizata prin temperaturi ridicate, umiditate foarte mare vânturi numite "calme ecuatoriale", vegetatie si flora foarte bogata. Climatul în zona ecuatoriala este de o mare uniformitate termica în toate lunile anului înregistrându-se temperaturi cu media de 25-27⁰ C si precipitatii abundente(3-4m/an). În zona ecuatoriala creste o padure constituita din arbori înalti si desi ale caror coroane se contopesc într-un frunzis compact, de 40m înaltime, dar continuând într-o adevarata stratificare pâna la sol. La partea inferioara umbra este deasa, astfel ca ierburile sunt putine. Desimea padurii este marita prin liane, plante lemnoase agatatoare având grosimi diferite, ce fac adesea dificila stabaterea acestor paduri. Se mai adauga si numeroase alte epifite, ale caror radacini aeriene atârna ca niste smocuri de fire. Caracteristica acestor paduri o da marea varietate a speciilor vegetale. Ca specii de arbori întâlnim: abanosul, mahonul, nucul brazilian, cocotierul, arborele de cauciuc, arborele de cacao, arborele de chinina, palmierul de ulei, acaajuul, palisandrul. În zona litorala, padurea ecuatoriala se prezinta sub forma de paduri de mangrove, formate din arbori cu radacini aeriene, laterale care înfrunta valurile si mareele constituin o adaptare la mediul de viata. Padurea ecuatoriala adaposteste numeroase specii de animale de marimi diferite. Gasim: maimute, lilieci de talie mare, lenesul, marsupiale, jaguari sau alte feline de prada, o varietate de pasari ca: papagalii, colibri, reptile de dimensiuni mari, de tipul iguanei, serpi uriasi ca anaconda, boa, broaste, rozatoare de talie mare ca capybara. Plantele cresc tot timpul anului, iar frunzele cad treptat. Solul padurilor ecuatoriale este puternic umbrit, cu putine ierburi, acoperit cu o litiera subtire, nu are conditii favorabile pentru acumularea humusului. Caracteristic este însa procesul pedogenetic de acumulare a oxizilor. Solurile rosii dau specificul locurilor. Padurea ecuatoriala este într-un pericol foarte mare datorita extractiilor minerale si a industrializarii zonelor ecuatoriale. Aproximativ 20,4 milioane hectare de padure ecuatoriala a fost distrusa în fiecare an în zona amazoniana, America Centrala, Malaezia, Indonezia si Borneo. Daca se mentine aceasta rata de defrisare ar însemna ca în aproximativ 40 de ani zona ecuatoriala ar fii lipsita de padure. Padurea ecuatoriala contine aproximativ 50% din totalul  speciilor de plante si animale de pe glob. Acest procent ajunge chiar la 90% din totalul speciilor. Unele dintre aceste specii nici nu au fost identificate si studiate înca, deci daca s-ar pierde nu am reusi sa le cunoastem. Plantele din zona ecuatoriala reprezinta materia prima în industria medicamentelor, aproximativ 1% din speciile de plante din aceasta zona sunt folosite în medicina. Mai mult de 1000 de plante au fost considerate ca sunt eficiente în vindecarea si remedierea cancerului. Una dintre aceste plante este periwinkle, gasita în padurea Madagascan. Care este eficienta în tratarea cancerului si a leucemiei la copii. Defrijarea are ca efect negativ si în rândul faunei din zona ecuatoriala ca de alfel si a pasarilor si animalelor migratoare care traiesc aici. Defrisarea duce si la ditrugerea comunitatilor de bastinasi care se gasesc aici. S-a estimat ca în bazinul Amazonului mai mult de 90 de triburi diferite de bastinasi au murit în acest secol din cauza defrisarilor masive.

:)

Meşterul Manole

Pe Argeş în gios, 
Pe un mal frumos, 
Negru-vodă trece 
Cu tovarăşi zece: 
Nouă meşteri mari, 
Calfe şi zidari 
Şi Manoli - zece, 
Care-i şi întrece. 
Merg cu toţi pe cale 
Să aleagă-n vale 
Loc de monastire 
Şi de pomenire. 
Iată, cum mergea 
Că-n drum agiungea 
Pe-un biet ciobănaş 
Din fluier doinaş. 
Şi cum îl vedea, 
Domnul îi zicea: 
- Mândre ciobănaş 
Din fluier doinaş, 
Pe Argeş în sus 
Cu turma te-ai dus, 
Pe Argeş în gios 
Cu turma ai fost. 
Nu cumv-ai văzut, 
Pe unde-ai trecut, 
Un zid părăsit 
Şi neisprăvit, 
La loc de grindiş, 
La verde-aluniş 
- Ba, doamne-am văzut, 
Pe unde-am trecut, 
Un zid părăsit 
Şi neisprăvit, 
Cânii, cum îl vad, 
La el se răpăd 
Si latră-a pustiu 
Si urlă-a morţiu. 
Cât îl auzea, 
Domnu-nveselea, 
Şi curând pleca, 
Spre zid apuca, 
Cu nouă zidari, 
Nouă meşteri mari 
Şi Manoli - zece, 
Care-i şi întrece. 
- Iată zidul meu! 
Aici aleg eu 
Loc de monastire 
Şi de pomenire. 
Deci voi, meşteri mari, 
Calfe şi zidari, 
Curând vă siliţi 
Lucrul de-l porniţi 
Ca să-mi rădicaţi, 
Aici să-mi duraţi 
Monastire naltă 
Cum n-a mai fost altă, 
Că v-oi da averi, 
V-oi face boieri, 
Iar de nu, apoi 
V-oi zidi pe voi, 
V-oi zidi de vii 
Chiar în temelii! 
Meşterii grăbea, 
Şfările-ntindea, 
Locul măsura, 
Şanţuri largi săpa 
Şi mereu lucra, 
Zidul ridica, 
Dar orice lucra, 
Noaptea se surpa! 
A doua zi iar, 
A treia zi iar, 
A patra zi iar 
Lucra în zadar! 
Domnul se mira 
Ş-apoi îi mustra, 
Ş-apoi se-ncrunta 
Şi-i ameninţa 
Să-i puie de vii 
Chiar în temelii! 
Meşterii cei mari, 
Calfe şi zidari 
Tremura lucrând, 
Lucra tremurând 
Zi lungă de vară, 
Ziua pân-în seară; 
Iar Manoli sta, 
Nici că mai lucra, 
Ci mi se culca 
Şi un vis visa, 
Apoi se scula 
Ş-astfel cuvânta: 
- Nouă meşteri mari, 
Calfe şi zidari, 
Ştiţi ce am visat 
De când m-am culcat? 
O şoaptă de sus 
Aievea mi-a spus 
Că orice-am lucra, 
Noaptea s-a surpa 
Pân-om hotărî 
În zid de-a zidi 
Cea-ntâi soţioară, 
Cea-ntâi sorioară 
Care s-a ivi 
Mâni în zori de zi, 
Aducând bucate 
La soţ ori la frate. 
Deci dacă vroiţi 
Ca să ispraviţi 
Sfânta monastire 
Pentru pomenire, 
Noi să ne-apucăm 
Cu toţi să giurăm 
Şi să ne legăm 
Taina s-o păstrăm; 
Ş-orice soţioară, 
Orice sorioară 
Mâni în zori de zi 
Întâi s-a ivi, 
Pe ea s-o jertfim, 
În zid s-o zidim! 
Iată,-n zori de zi, 
Manea se trezi, 
Ş-apoi se sui 
Pe gard de nuiele, 
Şi mai sus, pe schele, 
Şi-n câmp se uita, 
Drumul cerceta. 
Când, vai! ce zărea? 
Cine că venea? 
Soţioara lui, 
Floarea câmpului! 
Ea s-apropia 
Şi îi aducea 
Prânz de mâncatură, 
Vin de băutură. 
Cât el o zărea, 
Inima-i sărea, 
În genunchi cădea 
Si plângând zicea: 
- Dă, Doamne, pe lume 
O ploaie cu spume, 
Sa facă pâraie, 
Sa curgă şiroaie, 
Apele să crească, 
Mândra să-mi oprească, 
S-o oprească-n vale, 
S-o-ntoarcă din cale! 
Domnul se-ndura, 
Ruga-i asculta, 
Norii aduna, 
Ceriu-ntuneca. 
Şi curgea deodată 
Ploaie spumegată 
Ce face pâraie 
Şi îmflă şiroaie. 
Dar oricât cădea, 
Mândra n-o oprea, 
Ci ea tot venea 
Şi s-apropia. 
Manea mi-o vedea, 
Inima-i plângea 
Şi iar se-nchina, 
Şi iar se ruga: 
- Suflă, Doamne,-un vânt, 
Suflă-l pe pământ, 
Brazii să-i despoaie, 
Paltini să îndoaie, 
Munţii să răstoarne, 
Mândra să-mi întoarne, 
Să mi-o-ntoarne-n cale, 
S-o ducă devale! 
Domnul se-ndura, 
Ruga-i asculta 
Şi sufla un vânt, 
Un vânt pre pământ, 
Paltini că-ndoia, 
Brazi că despoia, 
Munţii răsturna, 
Iară pe Ana 
Nici c-o înturna! 
Ea mereu venea, 
Pe drum şovăia 
Şi s-apropia 
Şi, amar de ea, 
Iată c-agiungea! 
Meşterii cei mari, 
Calfe şi zidari 
Mult înveslea 
Dacă o vedea, 
Iar Manea turba, 
Mândra-şi săruta, 
În braţe-o lua, 
Pe schele-o urca, 
Pe zid o punea 
Şi, glumind, zicea: 
- Stai, mândruţa mea, 
Nu te speria, 
Că vrem să glumim 
Şi să te zidim! 
Ana se-ncredea 
Şi vesel râdea. 
Iar Manea ofta 
Şi se apuca 
Zidul de zidit, 
Visul de-mplinit. 
Zidul se suia 
Şi o cuprindea 
Pan’ la gleznişoare, 
Pan’ la pulpişoare. 
Iar ea, vai de ea, 
Nici ca mai râdea, 
Ci mereu zicea: 
- Manoli, Manoli, 
Meştere Manoli! 
Agiungă-ţi de şagă, 
Ca nu-i bună, dragă. 
Manoli, Manoli, 
Meştere Manoli! 
Zidul rău ma strânge, 
Trupuşoru-mi frânge! 
Iar Manea tăcea 
Şi mereu zidea; 
Şi o cuprindea 
Pan’ la gleznişoare, 
Pan’ la pulpişoare, 
Pan’ la costişoare, 
Pan’ la ţâţişoare. 
Dar ea, vai de ea, 
Tot mereu plângea 
Şi mereu zicea: 
- Manoli, Manoli, 
Meştere Manoli! 
Zidul rău mă strânge, 
Ţâţişoara-mi plânge, 
Copilaşu-mi frânge! 
Manoli turba 
Şi mereu lucra. 
Zidul se suia 
Şi o cuprindea 
Pan’ la costişoare, 
Pan’ la ţâţişoare, 
Pan’ la buzişoare, 
Pan’ la ochişori, 
Încât, vai de ea, 
Nu se mai vedea, 
Ci se auzea 
Din zid ca zicea: 
- Manoli, Manoli, 
Meştere Manoli! 
Zidul rău mă strânge, 
Viaţa mi se stinge! 
Pe Argeş in gios, 
Pe un mal frumos 
Negru-vodă vine 
Ca să se închine 
La cea monastire, 
Falnică zidire, 
Monastire naltă

Timpul și măsurarea lui

   Constelaţiile zodiacului se gasesc pe traiectoria Soarelui şi a planetelor.

     În 1951 într-un discurs ţinut la “Academia de ştiinţe” a Vaticanului, Papa Pius al XII-lea a fost nevoit să recunoască faptul că “vârsta” sistemului solar este de aproximativ 10 miliarde de ani după cum dovedesc ultimele cercetări ştiinţifice, fapt care, evident, este în contradicţie cu ceea ce susţine Biblia.

     Daca o rachetă fotonică ar avea jumatate din viteza luminii (150.000 km/s), o călătorie de 3 ani, după ceasul rachetei, ar însemna 5 ani după ceasul terestru. În cazul în care racheta are o viteză foarte apropiată de viteza luminii, de exemplu 297.000 km/s (99% din viteza luminii), efectul este mult mai mare: o călătorie cosmică de 3 ani reprezintă 50 de ani pe Pământ.

                                               TIMP = SPAŢIU / VITEZĂ

      Există  trei dimensiuni ale timpului: timpul științific al lui Galilei ( cel masurat cu ceasornic ); timpul trăit (despre care vorbește Bergson) și timpul hermetismului, despre catharii; spuneau că „nu este de pe lumea aceasta”. E un mod de a spune că timpul hermistului rămâne în afara timpului concret, tot astfel cum se consideră că izvorul unui fluviu se află în afara fluviului ( țâșnirea neînsemnând curgere ). A spune despre timp că se află în afara timpului înseamnă a spune că nebuloasa-timp devine univers numai făcând să coincidă trecutul ( originea ) cu viitorul, adică transformarea originilor în ceva absolut în care originarul poate (și trebuie) să fie actualizat. Actualizarea originarului presupune readucerea în prezent a intregii sale străluciri, îmbibată cu poezie.

     Fără acest ocol lumea n-ar fi decât un haos. După efectuarea ocolului se cuvine să ne debarasăm de visurile proprii lui și să înțelegem că existențialul nu reprezintă decât o licărire efemeră. Această ” epocă de aur ”  o identifică la intersecția trecutului cu viitorul. La bază stau câteva calendare care nu sunt  identice, dar nu vom intra în detalii din pricină că se bazează pe multă istorie, dar eu am să v-i le enumăr, iar acestea sunt:

     Calendarul Iulian - În 46 î.e.n., Iulius Cezar face o nouă reformă, alcătuind un calendar solar, de 365 zile împărţite în 12 luni. Pentru cele 6 ore cât consideră el că sunt necesare spre a completa anul real, Cezar a hotărat ca la fiecare 4 ani, ziua de 24 Februarie ( ziua a 6-a – sextilis – înaintea calendelor lui Marte ) să se numere de 2 ori ( bi-sextilis ), sporind astfel numărul de zile ale anilor bisextili la 366. S-a constatat, însă, că în realitate, anul calendarului iulian e mai lung cu 11 minute decât anul solar.

     Calendar thebaic - calendar cu preziceri generale referitoare la ziua de naştere.

  Calendarul maya - Calendarele lor reflectau convingerea că timpul e ciclic – adică, aceleaşi evenimente aveau să se repete şi în alte cicluri .

     Calendarul tzolkin - ( numărătoarea zilelor ), cum îl numesc unii specialişti, e alcătuit dintr-un ciclu de 260 de zile împărţite în 13 luni, sau perioade, numerotate. Luna e compusă din 30 zile, fiecare având propriul nume. Acest calendar stătea la baza religiei mayaşilor, fiind folosit şi în divinaţie.

     Calendarul agrar ( chinez ) - În timpul unui an calendaristic, intensitatea câmpului radiant al Soarelui trece prin 3 maxime şi 3 minime. Maxime: iunie, octombrie, februarie. Minime: decembrie, aprilie, august.

Pentru o mai uşoară urmărire a calendarului lunar: începutul oricărei luni e identic cu data de apariţie a fenomenului astral de ” lună nouă “ din calendarul modern. Prima zi de primăvară pentru asiatici: 4 sau 5 februarie ( după calendarul gregorian ) = Lap Chun ( în aceasta zi, şi în prima zi a anului lunar, un ou proaspăt de găină poate fi aşezat în pozitie verticală fără mare greutate ). Un an fără Lap Chun e un an” orb “, pentru că nu se vede prima zi de primăvară; un astfel de an, în general, nu e deloc favorabil căsătoriilor sau afacerilor pe scară mare.

Fie ca toate împlinirile frumoase, sănătatea și spiritul acestei zile să vă însoțească pretutindeni. Fie ca această primăvară să vă umple sufletul cu bucurie și cu parfumul tuturor florilor sale. Vă doresc un 8 Martie cît mai frumos!!! La mulți ani...mame, soții, surori, bunici, FEMEI !

Planetele

PLANETELE GIGANTE

Planeta Pamant ne pare mare, ea este in realitate mica in comparatie cu cele patru planete gigant situate la limita sistemului solar. Aceste planete, in ordinea distantei lor fata de Soare, sunt: Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun.
Pana in 1999, cea mai indepartata planeta din sistemul nostru solar era considerata Neptun. Pluto, de fapt cea mai indepartata, se deplaseaza in interiorul orbitei planetei Neptun. Spre deosebire de planetele gigante, Pluto este o plneta mica, inghetata – cea mai mica din sistemul nostru solar. Jupiter este cu adevarat uriasa, cu diametrul de 11 ori mai mare decat cel al Pamantului. Ea este cam de doua ori mai mare decat cel al Pamantului. Ea este cam de doua ori mai mare decat toate celelalate planete laolalta. Saturn este o planeta ceva mai mica, insa caracteristica ei principala este sistemul de inele stralucitoare care o inconjoara, usor vizibile prin intermediul unui telescop. Uranus si Neptun sunt mai mici insa cam de patru ori mai mari, ca diametru, decat planeta Pamant.
Planetele gigante difera mult de cele patru planete asemanatoare cu Pamantul (Mercur, Venus, Marte si Pluto) nu doar ca marime ci si ca structura. Aceste planete sunt constituite mai ales din gaze, in special hidrogen si heliu.

NOILE PLANETE

Jupiter si Saturn erau cunoscute de vechii astronomi deoarece stralucesc intens pe cerul noptii si pot fi vazute cu ochiul liber. Uneori Jupiter straluceste mai tare decat celelalte planete, cu exceptia lui Venus. Uranus si Neptun sunt atat de departe incat pot fi observate doar cu telescopul ceea ce a facut ca ele sa fie cunoscute abea in secolul al XVIII-lea, respectiv al XIX-lea. In 1781, William Herschel a descoperit planeta Uranus iar Neptun a fost descoperita de Johann Galle in 1846. Cele patru planete gigant sunt astazi la fel de cunoscute astronomilor ca si cele patru planete mai mici, mai apropiate de Pamant. Aceasta deoarece sonde spatiale NASA le-au vizitat si au transmis informatii si mii de imagini realizate din imediata apropiere a acestor planete. Misiunea spatiala Voyager 2 spre toate cele patru planete, a avut un succes deosebit, descoperind inele mai estompate in jurul planetelor Jupiter, Uranus si Neptun si descoperind noi sateliti naturali.

JUPITER

Jupiter se afla la 778 milioane km. de Soare si are nevoie de aproximativ 12 ani pentru a se roti in jurul axei sale. Diametrul sau gigant are 142600 km. Printr-un telescop se poate observa discul sau, strabatut de benzi stralucitoare si intunecate. Cele stralucitoare sunt numite zone, iar cele intunecate centuri. Acest fenomen are loc din cauza norilor care produc benzi care produc benzi datorita rotatiei intense a planetei si a atmosferei. Jupiter are cea mai rapida miscare de rotatie dintre toate planetele, o rotatie completa durand mai putin de 10 ore. De aproape discul lui Jupiter este rosu aprins si portocaliu. Se pot observa mari vartejuri care se produc in atmosfera, ce apar ca niste pete ovale albe sau mai intunecate. Cea mai mare dintre acestea este Marea Pata Rosie, observata de pe Pamant de secole. Sondele spatiale au relevat faptul ca Marea Pata Rosie de 14000 km. si o lungime de 28000 km. Sub atmosfera de hidrogen si heliu zace un ocean de hidrogen lichid si sub acesta un strat de hidrogen, puternic comprimat, in stare lichid-metalica. Numai in centrul planetei exista un miez de roca. Planeta Saturn este similara. 
Jupiter este centrul propriului sau ’’sistem solar’’, cu cel putin 16 sateliti naturali. Cei mai mari patru sateliti naturali pot fi obsevati cu un binoclu. Ei includ si Ganymede (diametrul 5276 km.), cel mai mare satelit natural din intregul sistem solar. Cel mai interesant satelit natural este, insa, Io. La suprafata acestuia exista vulcani activi care raspandesc in atmosfera sulfuri topite. Din aceasta cauza, culoarea predominanta este galben-portocaliu intens.

SATURN

Cu un diametru de aproximativ 120000 km., Saturn este a doua planeta ca marime. Ea se situeaza la o distanta cam de doua ori mai mare fata de Soare ca Jupiter si miscarea de revolutie in jurul Soarelui dureaza aproape 30 de ani. Este o planeta mare, gazoasa, mult turtita la poli si atat de usoara incat ar putea pluti pe apa. Inelul este foarte subtire, cu nori paraleli, dar in mult mai firav decat cel al lui Jupiter. Centrele si ovalele indica unde exista centre de cicloane in atmosfera in care vantulatinge viteze de pana la 1800 de km./h. Inelul pricipal al lui Saturn are un diametru de 270000 km., dublul diametrului planetei. De pe Pamant sunt vizibile trei inele : A, B si C. Inelul B, situat in mijloc, este cel mai stralucitor si este despartit de inelul exterior A printr-un gol numit Diviziunea Cassini. Inelul interior C este mai estompat si aproape transparent. Sondele spatiale au mai descoperit si alte inele, formate din mii de inele mici. Ele marcheaza traictoria pe care o descriu rocile si gheata cu o viteza foarte mare. Intregul conglomerat de inele pare sa aiba o grosime de doar...

Satul Taraclia

Populația

Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populaţia satului constituia 4280 de oameni, dintre care 49.00% - bărbaţi și 51.00% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului: 98.11% - moldoveni, 0.98% - ucraineni, 0.49% - ruşi, 0.09% - găgăuzi, 0.19% - bulgari, 0.05% - ţigani, 0.09% - alte etnii.

În satul Taraclia au fost înregistrate 1392 de gospodării casnice la recensămîntul din anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 3.1 persoane.

Istoria localitații

Satul Taraclia a fost menționat documentar în anul 1783. Prima așezare se găsea în partea de vest a așezării de astăzi, pe malul drept al rîului Ceaga. Conform unei opinii denumirea satului vine de la cuvîntul turcesc "taracli" – care în traducere înseamnă pieptene de o anumită formă pe care o are și locul unde au fost construite primele case. Locuitorii au numit această parte a satului "valea satului".

Mai tîrziu satul a crescut înspre Baimaclia pe malul drept al rîului Ceaga. Prima biserică din sat a fost ridicată în curînd după întemeierea satului pe malul drept al rîului Ceaga. Această biserică a funcționat pînă la 1848 , cînd a fost deschisă a doua biserică, care funcționează și în prezent.

În biserica veche se păstrează trei icoane pictate pe lemn cu chipul lui Isus Hristos. La fiecare sărbătoare creștină în biserica veche se aprinde o candelă.

După anul 1812 în ritmuri rapide crește populația satului. În anii 1848-1852 în sat au fost mutate 24 familii din satul Mămăliga și cetatea Hotin, care au încercat să întemeieze un nou sat Taraclia-Nouă, cu 5 kilometri mai la sud de Taraclia. Însă pînă la urmă familiile au fost mutate în sat. În anul 1848 a fost înălțată biserică în centrul nou al satului. În același an 1848 inginerul rus Panteleev a proiectat străzile de pe malul stîng al rîului Ceaga, drepte și late. Strada de la biserică și pînă la capătul de sud al satului se numea Strada Mare.

Sfera socială

În satul Taraclia a fost inaugurat un centru social „Casa Nadejda”, care găzduiește 18 bătrîni şi  asigură prînzuri gratuite pentru 150 oameni în etate. Centrul a fost construit în cadrul proiectului „Pentru părinţii noştri”, de către Asociaţia Obştească „Concordia. Proiecte sociale”, cu ajutorul Guvernului Austriei. Este cel de-al cincilea centru social deschis în Republica Moldova cu suportul „Concordia”.

Monumente ale naturii

La începutul secolului XX învățătorii școlii de meserii C.A.Trofimovschii și A.N. Tarabuchin au găsi în rîpa lui Vișan, situată la 1,5 km depărtare de centrul satului oase de mamifiere fosile cu vîrsta geologică de 7-8 milioane de ani (fauna hiparionică).

În anul 1901 rîpa a fost vizitată de către profesorul universității din Odesa V.D.Lazarev, care a apreciat la justa valoare aceasta descoperire. Datorită lucrărilor vestitului geograf I.P.Homenco, rîpa de la Taraclia capătă un renume mondial. Despre rîpa lui Vișan s-a vorbit la Conferința Mondială a paleontologilor care și-a ținut lucrările în anul 1910 la Geneva. În anul 1913 Țarul Rusiei a emis un “Ucaz” special prin care rîpa lui Vișan din satul Taraclia gubernia Basarabia era declarată ca prima rezervație paleontologică din Imperiul Rus.

În rezultatul săpăturilor au fost găsite resturi fosile a hiparionilor – strămoși ai calului care trăiau în turme. De asemenea au fost găsite și resturi ale mastodonților – animale asemănătoare cu elefantul de azi; dinopterilor – mamifere uriașe cu înălțimea de cinci metri și lungimea de șase metri, avînd o trompă ca a elefntului și doi fildeși pe maxilarul inferior, îndoiți în jos; rinocerilor, antilopelor, girafelor, tigrilor cu colți de sabie – în total 56 de specii. Resturile fosile, găsite la Taraclia, au fost prezentate la multe expoziții internaționale privind evoluția lumii pe pămînt. O parte din materialul paleontologic se păstrează la universitatea din Odesa, în Muzeul etnografic din Chișinău și la Institutul paleontologic din Sankt-Petersburg (Rusia)

Departe sunt de tine de Mihai Eminescu

Departe sunt de tine si singur lângă foc,
Petrec în minte viata-mi lipsita de noroc,
Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trait,
Ca sunt batrân ca iarna, ca tu vei fi murit.
Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri,
Redesteptind în fata-mi trecutele nimicuri;
Cu degetele-i vintul loveste în feresti,
Se-toarce-n gindu-mi firul duioaselor povesti,
S-atuncea dinainte-mi prin ceata parca treci,
Cu ochii mari în lacrimi, cu mini subtiri si reci;
Cu bratele-amindoua de gitul meu te-anini
Si parca-ai vrea a-mi spune ceva... apoi suspini...
Eu te string la piept averea-mi de-amor si frumuseti,
In sarutari unim noi sarmanele vieti...
O! glasul amintirii ramiie pururi mut,
Să uit pe veci norocul ce-o clipa l-am avut,
Să uit cum dup-o clipa din bratele-mi te-ai smuls...
Voi fi batrân si singur, vei fi murit de mult!

Efectele radiațiilor asupra sănătății oamenilor

Radiaţiile ionizante pot fi periculoase pentru om. La fel cum soarele poate arde pielea, aşa şi radiaţiile ionizante pot cauza daune corpului. Cum se întâmplă acest lucru? În drumul lor, radiaţiile ionizante, care eliberează o cantitate suficientă de energie, pentru a putea îndepărta unul sau mai mulţi electroni din atomii ţesuturilor iradiate, dereglând în consecinţă activitatea lor chimică normală în ţesuturile vii. La un anumit grad de dereglare a acestor procese chimice, celulele vii nu se mai pot regenera pe cale naturală şi rămân permanent dereglate sau mor (în cazul distrugerii ADN-ului).

Gradul de severitate al efectelor radiaţiei depinde de:

durata expuneriiintensitatea radiaţiilortipul radiaţiilor

Expunerea la o doză foarte mare de radiaţii poate conduce în scurt timp la arsuri ale pielii, stări de vomă şi hemoragii interne; organismul nu poate genera celule noi într-un timp foarte scurt. Expunerea îndelungată la doze mai mici de radiaţii poate cauza apariţia cu întârziere a cancerului şi posibil a unor boli ereditare, lucru constatat în special la supravieţuitorii bombardamentelor de la Hiroshima şi Nagasaki.

Doza de radiaţii

Măsurăm nivelul de radiaţii la care o persoană este expusă şi riscul rezultat în urma expunerii, folosind conceptul de doză, care în termeni simpli, este o măsură a energiei livrate de respectiva radiaţie către ţesutul uman.

Cea mai simplă formă de exprimare a dozei este doza absorbită, care se defineşte ca fiind energia absorbită de radiaţie într-un kilogram de ţesut. Unitatea de doză absorbită se exprimă în Joule pe Kilogram (J/kg) şi are denumirea de gray (Gy)Unitatea tolerată de doză absorbită este rad-ul (radiation absorbed dose). 1 Gy = 100 rad.

Deoarece o doză absorbită, în cazul unei radiaţii alfa, produce mai multe distrugeri ţesuturilor vii faţă de aceeaşi doză produsă de radiaţiile beta şi gama, doza absorbită se înmulţeşte cu o constantă (care este egală cu 20 pentru radiaţiile alfa şi cu 1 pentru cele gama şi beta), pentru a obţine doza echivalentă. Această doză echivalentă este măsurată în următoarele unităţi – Sievert (Sv) sau rem (1 Sv = 100 rem). Deoarece un 1 Sv reprezintă o doză extrem de ridicată şi, prin urmare, dozele sunt deseori exprimate în mSv (miimi de Sievert). De exemplu, o persoană normală, care nu este expusă unor surse suplimentare naturale sau artificiale de radioactivitate, primeşte o doză a radiaţiei naturale între 2 şi 3 mSv pe an.

Sensibilitatea ţesuturilor umane la radiaţie diferă în funcţie de ţesut, de exemplu o doză de 1 Sv la organele de reproducere este mai dăunătoare decât 1 Sv la ficat. Doza efectivă se calculează prin aplicarea factorilor de ponderare la dozele echivalente pentru fiecare organ şi prin însumarea contribuţiilor din diferite organe. Unitatea de măsură pentru doza efectivă este de asemenea sievertul (Sv).

Doza efectivă reprezintă suma ponderată a dozelor echivalente, provenite din expunere externă şi internă, efectuată pentru toate ţesuturile şi organele corpului uman. Unitatea de doză efectivă este tot sievert-ul.

Unitatea tolerată de doză echivalentă este rem-ul (röntgen equivalent man). 1 Sv = 100 rem.

Exemple de doze
ActivitateDoza echivalentă primită de o persoanăDoza medie mondială din toate sursele2,8 mSv pe anZbor cu avionul dus – întors Europa–SUA0,1 mSvRadiografie pulmonară0,1 mSvProcedură medicală cu doză ridicată5–10 mSv

Cele mai bune remedii împotriva răcelii

Consuma lichide

In urma febrei, rinoreei si chiar lacrimatiei, organismul tau are tendinta sa se deshidrateze. Acest fapt il va impiedica sa se apere eficient impotriva agentului infectios, iar infectia va dura mai mult. Asadar, este absolut necesar sa te hidratezi corespunzator, consumand multa apa, ceaiuri si sucuri naturale. 

Cu toate ca o vorba din popor spune ca atunci cand esti racit un pahar de tuica va face minuni, alcoolul, ca si cafeaua, are efect diuretic, ajutand la eliminarea apei din organism, accentuand deshidratarea. Din aceasta cauza, este bine sa eviti alcoolul, cafeaua si sucurile care contin cafeina, incluzand aici si energizantele.

Mananca lamai

Sau mai bine le storci pana obtii jumatate de pahar de zeama de lamaie, pe care o diluezi cu inca jumatate de pahar de apa. Lichidul astfel format poate fi folosit pentru a face gargara, avand un efect local puternic importiva microorganismelor care determina durerea in gat.

Lamaile au un continut crescut de antioxidanti si vitamina C, iar o parte din efectele benefice asupra organismului sunt cele antibacteriene, antivirale dar si proprietatea de stimulare a sistemului imunitar. In plus, poate avea efect decongestionant respirator si pulmonar (ajuta la eliminarea mucusului).

Prepara urmatoarea reteta: fierbe 200 ml de apa impreuna cu jumatate de ceapa si o lamaie taiata bucati. Pentru a beneficia de proprietatile acestui lichid, trebuie sa bei cate o cana de 3-4 ori pe zi. Daca nu iti place gustul poti sa adaugi si miere (pentru ca este amar).

Odihneste-te
Stresul de la serviciu, treburile casnice si efortul fizic nu iti aduc niciun folos atunci cand esti racita. Incearca sa nu te fortezi sa faci treaba sau sport, intrucat acestea stimuleaza circulatia sangvina, potentand imprastierea virusului in organism, intarziind astfel insanatosirea. Este indicat sa te odihnesti atat cat simti nevoia, in special pentru ca in timpul somnului organismul se poate regenera si poate produce mai multi anticorpi pentru a lupta cu infectia. Daca nu poti dormi, intinde-te in pat intr-o pozitie cat mai confortabila si incearca sa ai o activitate cat mai relaxanta: urmareste un film sau citeste o carte.

Supa de pui
Am invatat de la bunicii nostri sau din filmele americane ca supa de pui(de fapt, orice supa) este recomandata atunci cand esti racita. Iata si motivul: lichidul cald ajuta la reducerea congestiei, in special a celei nazale. De altfel, printre remediile chinezesti impotriva infectiilor respiratorii superioare se numara supele picante, ele avand un puternic efect de drenare a secretiilor respiratorii.

Foloseste un umidificator
Daca ai nasul infundat este bine sa incerci sa stai intr-un mediu umed, pentru ca mucoasa nazala sa nu se usuce. Ca si alternativa la umidificator, poti opta pentru inhalarea aburului produs prin fierberea apei. De asemenea, iti poti face propria sauna la tine acasa: un dus (sau o baie) fierbinte iti va desfunda nasul si iti va alina durerile musculare.

Scapa de congestia faringiana cu sare de bucatarie
Amesteca un pahar de apa calda cu jumatate de lingurita de sare si apoi fagargara. Sarea va atrage apa din mucoasa faringiana congestionata, calmand astfel durerea si facand procesul inghitire mai facil.

Foloseste condimente
In special usturoi si ghimbir. In timp ce usturoiul iti intareste sistemul imunitar, ghimbirul calmeaza greata si diminueaza inflamatia de la nivelul foselor nazale.

Medicamentele: le poti evita

Suntem obisnuiti sa fugim la farmacie pentru cele mai usoare raceli. Spre deosebire de remediile naturale, in cazul racelilor, medicamentele au unraport risc-beneficiu care inclina in favoarea riscului. Majoritatea sunt simptomatice (inlatura simptomele, dar nu lupta impotriva cauzei), deci nu scad durata bolii, dar prezinta efecte adverse. 

Alege picaturi nazale pe baza de solutie salina in locul celor care contin substante farmaceutic active (daca alegi sa le folosesti pe acestea din urma, ele nu trebuie utilizate mai mult de 3 zile, deoarece dau recaderi ale congestiei nazale). Antitusivele prezinta efecte adverse puternice la copiii mici, incluzand si deprimarea centrului respirator, astfel ca ele trebuie evitate la copiii sub 2 ani.

Bineinteles, daca simptomatologia este puternica si greu de suportat, medicamentele reprezinta solutia pe care trebuie sa o alegi. Este bine sa mergi la medic daca raceala nu se rezolva in 10-14 zile sau daca simptomele se accentueaza.

La mulți ani!

:)

10 lucruri zilnice pentru un corp sanatos

1. Spalatul pe dinti . Sanatatea danturii este importanta pentru intreg organismul. Lipsa unei igiene orale va favoriza aparitia cariilor si a infectiilor si ulterior va duce la producerea unor boli grave precum: afectiunile cardiovasculare, gastrita si ulcerul, sinuzitele etc. De asemenea, aspectul neplacut al dintilor si respiratia urat mirositoare sunt adesea motive de neincredere in sine si de izolare fata de cei din jur.

2. Dusul zilnic. Indiferent de anotimp, dusul zilnic trebuie sa fie un obicei obligatoriu. Pe langa faptul ca iti cureti pielea de celulele moarte, aceasta va deveni mai catifelata si isi va regasi tonicitatea. In perioada verii, finalizeaza dusul cu apa cat suporti de rece pentru a imbunatati circulatia sangvina. Sangele are rolul important de a transporta elementele nutritive in tot corpul.

3. Apa. Consumul de apa este vital pentru organism. Mai ales in perioada sezonul calduros, lipsa apei in organism duce la aparitia unor tulburari de sanatate, de la ameteala si lesin, pana la scaderea tensiunii arteriale si tulburari neurologice.

4. Trei mese principale. Corpul uman are nevoie zilnic de calorii pentru activitatile pe care le desfasoara. Mihaela Bilic , autoarea cartii „Traiesc, deci ma abtin”, recomanda ca fiecare persoana sa aiba trei mese principale pe zi. Mai mult decat atat, este important ca alimentele sa fie asociate, cate putin din fiecare grupa de alimente.

5. Demachiere corespunzatoare. Tenul trebuie demachiat atat seara, cat si dimineata daca iti doresti ca pielea ta sa se mentina in cea mai buna forma. De-a lungul zilei, praful, poluarea, transpiratia si produsele de machiaj agreseaza epiderma, facand-o sa-si piarda aspectul catifelat, matasos.

6. Miscarea fizica. Sportul are efecte benefice asupra organismului, in special la nivelul aparatului locomotor, cardiovascular, digestiv si respirator. Miscarea fizica este esentiala pentru ca mareste rezistenta sistemului imunitar, incetineste procesul de imbatranire si asigura o mai buna mobilitate a corpului.

7. Fructele si legumele. Indispensabile vietii umane, vitaminele sunt componente necesare alimentatiei zilnice. Un bun echilibru nutritional este format dintr-un aport zilnic de vitamine si minerale, care se gasesc intr-o cantitate foarte mare in fructe si legume. Consumate sub orice forma, fructele si legumele contin nutrienti esentiali similari, care au rolul de a oferi organismului energia necesara pentru a functiona in parametrii optimi

8. Hidratarea pielii . Pielea este un invelis care intra in contact permanent cu mediul inconjurator. Ea constituie bariera impotriva produselor toxice, a impuritatilor si a altor substante care pot face rau organismului. Daca bariera cutanata este slabita, in timp se rupe, iar derma devine mai vulnerabila la agresiunile exterioare. Scopul hidratarii este acela de a intari aceasta patura prin impiedicarea uscarii si implicit a intrarii corpilor straini daunatori.

9. Imbracaminte si incaltaminte adecvata. In functie de temperatura de afara, este bine sa-ti alegi hainele potrivite. In sezonul rece, este bine sa optezi pentru haine din bumbac, impermeabile, in timp ce in anotimpul calduros este bine sa tii cont de avertismentele medicilor si sa porti haine subtiri , din materiale fluide si in culori deschise. De asemenea, incaltamintea trebuie aleasa cu grija cand vine vorba de sanatatea picioarelor tale, de aceea trebuie sa ai grija sa optezi pentru pantofi comozi , care iti lasa pielea sa respire.

10. Activitati relaxante. In fiecare zi esti supus/a stresului. Insa, pentru a-l combate nu ai nevoie de o suma considerabila de bani, ci doar de cateva metode care sa-ti aduca starea de buna dispozitie, pentru a petrece sfarsitul de zi sau week-end-ul intr-un mod cat se poate de placut: citeste o carte, asculta muzica preferata, vizioneaza un film, mergi in parc cu prietenii, ia cursuri de pictat, dans sau chitara etc.