duminică, 30 noiembrie 2014
Jacques Prévert
Jacques Prévert est un poète et scénariste français, né le 4 février 1900 à Neuilly-sur-Seine, et mort le 11 avril 1977 àOmonville-la-Petite (Manche). Auteur d'un premier succès, le recueil de poèmes, Paroles, il devint un poète populaire grâce à son langage familier et à ses jeux sur les mots. Ses poèmes sont depuis lors célèbres dans le monde francophone et massivement appris dans les écoles françaises. Il a également écrit des scénarios pour le cinéma où il est un des artisans du réalisme poétique.
miercuri, 26 noiembrie 2014
marți, 25 noiembrie 2014
Hormoni, glandele endocrine - informatii generale
Hormoni, glandele endocrine - informatii generale
Activitatea armonioasa a tuturor partilor organismului si a relatilor sale cu mediul
inconjurator este asigurata de sistemul nervos. Sistemul de comunicare de tip hormonal
imbunatateste activitatea de comunicare de tip nervos in interiorul organismului,
sistemul endocrin fiind un elegant mecanism de "verificari si balante" care actioneaza
prin anse de feed-back ce faciliteaza functionarea normala a organismului.
Hormonii sunt substante chimice (peptide, proteine, steroizi) produse si secretate
de celule specializate ce actioneaza pe diferitele celule "tinta" aflate local sau la distanta.
Specificitatea actiunii hormonale este determinata de prezenta receptorilor specifici
de pe celulele "tinta" iar raspunsul celular este determinat de programarea
genetica particulara a celulei respective astfel incat acelasi hormon are actiuni diferite
pe tesuturi diferite.
inconjurator este asigurata de sistemul nervos. Sistemul de comunicare de tip hormonal
imbunatateste activitatea de comunicare de tip nervos in interiorul organismului,
sistemul endocrin fiind un elegant mecanism de "verificari si balante" care actioneaza
prin anse de feed-back ce faciliteaza functionarea normala a organismului.
Hormonii sunt substante chimice (peptide, proteine, steroizi) produse si secretate
de celule specializate ce actioneaza pe diferitele celule "tinta" aflate local sau la distanta.
Specificitatea actiunii hormonale este determinata de prezenta receptorilor specifici
de pe celulele "tinta" iar raspunsul celular este determinat de programarea
genetica particulara a celulei respective astfel incat acelasi hormon are actiuni diferite
pe tesuturi diferite.
Glandele endocrine sunt unitati functionale formate din mai multe celule care pot secreta hormoni, localizate in diferite regiuni ale corpului alcatuind sistemul endocrin. Fiecare glanda are o functie specifica care contribuie la mentinerea echilibrului mediului intern si a supravietuirii organismului uman.
Desi exista si tesut endocrin difuz (ex. : epiteliul gastrointestinal) sunt cateva glande endocrine majore sau centri de control ai sistemului endocrin : hipofiza, hipotalamusul, suprarenalele, tiroida, paratiroidele, pancreasul endocrin, testiculele, ovarele si epifiza.
Glanda hipofiza este denumita si "glanda sefa" datorita rolului important pe care il au unii din hormonii secretati de ea in controlul secretiei celorlalte glande ca si a legaturii directe pe care o are cu centrul de control al sistemului nervos - hipotalamusul (prin sistemul sanguin port hipotalamo - hipofozar). Hipofiza este situata intr-o depresiune a osului sfenoid (os component al craniului) numita şa turceasca si este alcatuita din 3 parti : o parte anterioara care secreta sase hormoni peptidici (hormonul de crestere - STH cu rol important in dezvoltarea oaselor si a cartilagiilor, patru hormoni cu rol in controlul activitatii glandelor suprarenale - ACTH, tiroida - TRH, ovare si testicule - FSH si LH si prolactina cu rol in dezvoltarea sanilor si lactatie), o parte intermediara care secreta hormonul melanostimulant (melatonina este un pigment aflat in celulele pielii si care determina aspectul bronzat al acesteia) si o parte posterioara care este responsabila de eliberarea in circulatie a hormonilor : vasopresina sau hormonul diuretic deoarece are rol in absorbtia apei de la nivelul rinichilor, absenta lui duce aparitia diabetului insipid, boala in care pacientul are o urina foarte diluata si in cantitate mare si oxitocina - hormon care stimuleaza celulele musculare ale uterului gravid si contribuie la expulzia fatului si care de asemenea determina prin actiunile lui si ejectia laptelui.
Hipotalamusul, componenta a sistemului nervos central este considerat si glanda endocrina deoarece secreta hormoni care asigura controlul nervos al hormonilor secretati de hipofiza si implicit si al celor al altor glande endocrine.
Tiroida, glanda situata in regiunea gatului intre trahee si laringe produce si secreta trei hormoni tiroxina (T4) si triiodotironina (T3) - importanti pentru cresterea si dezvoltarea normala si armonioasa a organismului, cu efecte pe metabolismul glucidelor, proteinelor si lipidelor cu producere de energie, calcitonina fiind cel de-al teilea hormon tiroidian, rolul principal fiind prevenirea cresterilor de calciu seric peste limita normala.
Paratiroidele in numar de patru, situate la polii lobilor tiroidieni secreta parathormonul - hormonul metabolismului fosfo-calcic (rol in dezvoltarea osului, dar mai ales in contractia tuturor muschilor - extirparea paratiroidelor este incompatibila cu supravietuirea).
Glandele suprarenale, aflate la polul superior al rinichilor produc si elibereaza in circulatia sanguina numitii hormoni mineralocorticoizi - aldosteronul care retine sodiul in organism, glucocorticoizi - cortizolul, important pentru metabolizarea glucidelor, proteinelor si grasimilor, in crestere si dezvoltare, in apararea impotriva infectiilor, mici cantitati de hormoni sexuali androgeni.
Pancreasul endocrin are rol in reglarea valorilor glucozei sanguine prin hormonii sai insulina (anomaliile in secretie sau in raspunsul celulelor tinta la actiunile ei duc la diabet zaharat) si glucagonul.
Testiculele secreta hormoni androgeni - testosteronul care determina dezvoltarea si mentinerea caracterelor secundare masculine (pilozitate, aspect fizic, voce etc.), promoveaza cresterea, participa la formarea spermei, determina caracterul agresiv si cresterea libidoului.
Ovarele produc hormoni steroizi - importanti in dezvoltarea caracterelor sexuale secundare feminine, in dezvoltarea si mentinerea functiei reproductive a femeii, estrogenii care actioneaza pe musculatura uterina, cresc libidoul, scad nivelul colesterolului ceea ce duce la protectie impotriva ateromatozei vasculare si progesteronii cu rol in dezvoltarea tesutului mamar, a modificarilor endometrului in timpul ciclului menstrual.
Epifiza secreta melatonina importanta in mecanismul somn - veghe.
Dupa cum se poate observa subiectul este exterm de vast, dereglarile chiar minime ale oricareia dintre aceste glande influentand intregul organism datorita numeroaselor interrelatii existente astfel incat duc la o simptomatologie extrem de diversa. Un diagnostic cert in cazul unei eventuale afectiuni endocrine se poate face numai prin colaborarea medic de familie - medic endocrinolog.
marți, 18 noiembrie 2014
Top 10: cei mai înalți oameni din istorie
10. Zeng Jinlian – 2,49 metri înălțime
Născută pe 25 iunie 1964, chinezoaica Zeng Jinlian deține și astăzi recordul pentru cea mai înaltă femeie din lume. La vârsta de 4 ani avea deja, 1,56 metri, iar la vârsta de 13 ani, 2,17 metri înălțime. A murit în 1982, la vârsta de 17 ani, fiind la acea dată cea mai înaltă persoană din lume.
9. Donald A. Koehler – 2,49 metri înălțime.
Născut pe 1 septembrie 1925, americanul Donald A. Koehler a fost până la vârsta de 10 ani un copil normal din punct de vedere al înălțimii. Apoi gigantismul său a început să se manifeste. A avut o soră geamănă a cărei înălțime era de 1,75 metri, fapt care a condus la un nou record: cea mai mare diferență de înălțime între doi gemeni (74 cm). A murit în anul 1981, la 55 de ani, din pricina unor probleme cardiace.
8. Bernard A. Coyne – 2,49 metri
Născut în anul 1897, americanul Bernard A. Coyne a fost, până în 1921, anul morții sale, cea mai înaltă persoană din lume. Și, potrivit medicilor, Coyne a continuat să crească pe întreaga durată a vieții.
7. Sultan Kösen – 2,51 metri
Turcul Sultan Kösen s-a născut pe 10 decembrie 1982. Începând cu anul 2010 a urmat un tratament special, iar creșterea în înălțime a fost oprită.
6. Edouard Beaupré – 2,51 metri.
Cel de-al 20-lea copil al unei familii nevoiașe din Canada, Edouard Beaupré s-a născut în 1881. Ritmul de creștere al lui Edouard era atât de rapid încât la vârsta de nouă ani măsura deja 1.80 metri, iar la 17 ani, 2,16 metri înălțime. A murit în anul 1904 de tuberculoză.
5. Väinö Myllyrinne – 2,51 metri.
Finlandezul, născut în 1909, măsura la vârsta de 21 ani, 2,22 metri, însă, la vârsta de 30 de ani a reînceput să câștige în înălțime. A murit în 1963.
4. Leonid Stadnyk – 2.57 metri.
Ucraineanul Leonid Stadnyk s-a născut în 1971 și a început să crească în înălțime la vârsta de 12 ani, după o operație craniană: tumoarea a dus la secreția masivă a hormonilor de creștere. La 20 de ani de la operație, tumoarea dispărut, iar astăzi Leonid este perfect sănătos. Leonid Stadnyk este cel mai înalt om în viață.
3. John F. Carroll – 2,63 metri înălțime.
Americanul John F. Carroll s-a născut în 1932 și, potrivit medicilor, a avut perioade în care a crescut în înălțime chiar și 15 cm într-o singură lună. A murit în anul 1969.
2. John Rogan – 2,67 metri înălțime.
Născut în anul 1868, americanul John Rogan a început să crească rapid în înălțime la vârsta de 13 ani. Palmele sale măsurau 28 de centimetri lungime, iar talpa piciorului său, 33 centimetri. A murit în anul 1905.
1. Robert Pershing Wadlow – 2,72 metri înălțime.
S-a născut pe 22 februarie 1918 și este cunoscut drept cel mai înalt om din istorie. Fotografia îl prezintă alături de tatăl său. A murit la vârsta de 22 de ani.
Și, în final, o fotografie cu Chandra Bahadur Dangi, cel mai scund om din lume. Nepalezul măsoară doar 56 de centimetri înălțime.
Poluarea mediului
Omul si mediul sunt entitati inseparabile, existenta omului fiind dependenta de mediu, iar factorii de mediu (aerul, apa, solul) se pot modifica, in urma folosirii lor de catre om.Astfel apare poluarea, aspect implicit al vietii, in desfasurarea careia unele produse, rezultate din procesele fiziologice si din activitatea omului si a animalelor, devin reziduri care pot sa incomodeze bunul trai in functie de natura si cantitatea lor. Se poate spune ca poluarea a insotit omul inca de la aparitia lui pe Terra.
In trecut, cand densitatea redusa a populatiei precum si utilizarea, aproape in exclusivitate, a produselor naturale, nu diferentiau mult viata omului de modul de existenta simplu si nu se produceau atat de multe reziduuri. Odata cu marile progrese stiintifice, cantitatea si natura lor s-a schimbat fundamental.
In ultimele decenii, procesul de degradare a factorilor de mediu de pe intinsul planetei noastre a avut o evolutie din ce in ce mai ingrijoratoare, cantitatea de poluanti atingand cifre ce depasesc orice imaginatie. Inlaturarea poluarii este o problema de corectare a erorilor care o provoaca. Decizia de combatere trebuie sa existe chiar din momentul in care raul este denuntat ca atare, iar mijloacele tehnico-stiintifice actuale pot rezolva, problemele de poluare.
Notiuni generale despre mediul inconjurator
Notiunea de mediu inconjurator nu trebuie confundata cu aceea de natura, care ii este anterioara si are un continut diferit.Conceptul de mediu inconjurator are caracter de sistem; este vorba de un sistem complex, dar unitar, format dintr-un numar foarte mare de elemente si de legaturi, avand o anumita capacitate de autoreglare si in care factorul cel mai activ il reprezinta comunitatile omenesti.
In ultimul timp, un termen asociat celui de mediu inconjurator este poluarea, care se manifesta ca o agresiune continua impotriva integritatii acestuia. Poluarea reprezinta, de fapt, pretul pe care oamenii il platesc pentru beneficiile aduse de tehnica moderna. Ceea ce se cheama in prezent poluare, este sfarsitul unui proces care a inceput odata cu formarea comunitatilor omenesti si care, la un moment dat, a inceput sa degradeze mediul.
Continutul mediului inconjurator reprezinta o imbinare de elemente naturale intrepatrunse si dinamic corelate intre ele. Aceste elemente pot fi grupate in trei categorii:
componente primare - fundalul fizic, neinsufletit;
componente derivate - dezvoltate pe seama celor primare, reprezentand mediul biotic;
componente antropice - introduse de om prin activitati constiente.
Surse de poluare
Poluarea mediului inconjurator, care si-a intins amenintarea asupra intregii planete, a ajuns in punctul in care ataca dezlantuit omul si spatiul sau de existenta. Trecand peste limitele capacitatii proprii de aparare a naturii, de regenerare si de echilibrare, toti agentii poluanti noi se raspandesc rapid in aer, in apa sau in sol, generand, dezvoltand si propagand unul dintre cele mai grave pericole pe care le-a intampinat civilizatia moderna.
Surse latente de poluare
In prezent exista numeroase surse naturale de poluare cum ar fi: vulcanii, furtunile de praf, ozonul, vanturile, apele subterane, iar in viitor, pe masura ce omul isi va extinde habitatul, este posibil sa apara si alte surse, nu numai pe Pamant ci si in spatiul cosmic.
Ozonul este o substanta periculoasa pentru om, chiar in concentratii mici. In troposfera concentratia lui este foarte redusa astfel el nu e periculos pentru om sau animale. In stratosfera prezenta ozonului este extrem de periculoasa datorita reactiei dintre oxigen si radiatiile ultraviolete solare.
In anul 1985, in timpul primaverii australe, s-a pus in evidenta o scadere dramatica a grosimii stratului de ozon de deasupra Antarcticii, ceea ce a condus la formarea unor "gauri" care s-au extins ca arie de la 40% la 50% intre 1985 si 1987. Acest lucru a avut loc datorita conditiilor meteorologice specifice: iarna, stratosfera de deasupra acestei regiuni este practic izolata, datorita unor vanturi puternice; aparitia unor particule de gheata care favorieaza reactiile ce conduc la disparitia ozonului.
Aerul este purtatorul multor agenti poluanti pe care ii imprastie cu repeciziune pe intreaga suprafata a Pamantului. Astfel, praful impiedica vederea, ingreuneaza respiratia si constituie dusmanul numarul unu al curateniei domestice. Multe vestigii au fost distruse de avalansele de praf aduse de vant. Studiile arata ca, in fiecare an, atmosfera poarta peste 30 milioane de tone de praf.
Aerul curat este esenţial pentru sănătatea noastră. Studiile arată că poluarea aerului, cauzată de activităţile industriale şi de traficul rutier, are un impact semnificativ asupra stării de sănătate a populaţiei, mai ales pentru persoanele care locuiesc în zonele urbane, adică pentru aproape 80% dintre europeni. Aerul poluat este cauza unor numeroase tipuri de alergii şi a unor probleme respiratorii grave, precum astmul. În fiecare an, în Europa, gradul de poluare a aerului contribuie la decesul prematur a circa 370.000 de persoane şi reduce, în medie cu 8 luni, speranţa de viaţă a fiecăruia dintre noi. În cazul locuitorilor zonelor grav afectate de poluare, speranţa de viaţă se poate reduce cu până la doi ani.
Care sunt cauzele poluării aerului?
Poluarea aerului este cauzată de industrie, de transport, de sistemele energetice, de agricultură, dar şi de fiecare dintre noi. Uniunea Europeană a făcut eforturi mari pentru reducerea poluării aerului: acum, maşinile emit cu 90% mai puţine gaze poluante decât cu 20 de ani în urmă. Cum poluarea aerului continuă să afecteze mediul şi sănătatea oamenilor, Comisia Europeană a propus o nouă strategie care va duce la îmbunătăţirea semnificativă a calităţii aerului, până în 2020. Printre cei mai periculoşi poluanţi se numără gazele nocive şi aerosolii – particulele de praf sau de funingine, emise de maşinile cu motoare diesel, de uleiurile arse sau de solvenţii folosiţi la vopsele. Acestea ne afectează plămânii. Prezenţa ozonului troposferic rezultat din procesele fotochimice – sau „smog”-ul – este un alt pericol serios. Creat atunci când anumiţi poluanţi reacţionează unii cu alţii sub efectul razelor solare, el poate cauza dificultăţi de respiraţie şi iritaţia gâtului şi a ochilor. Depăşirea anumitor praguri ale ozonului troposferic, în combinaţie cu alte substanţe poluante, afectează, de asemenea, pădurile, recoltele şi animalele.
Ce poţi face tu?
Poluarea aerului este o problemă foarte gravă, iar tu poţi ajuta la soluţionarea acesteia dacă iei anumite măsuri cu un impact pozitiv: • În cea mai mare parte, energia electrică şi celelalte forme de energie provin de la combustibili fosili, care, prin ardere, emană gaze poluante ce produc efectul de seră. Aşadar, nu irosi energia: nu lăsa să se facă exagerat de cald în casă şi închide luminile, televizorul, computerul şi alte aparate electrice, atunci când nu le foloseşti.
• Verifică modul în care se face încălzirea casei tale. Încălzirea cu păcură produce mai multă poluare decât încalzirea cu gaze naturale. Dacă la tine acasă se foloseşte păcura, dar există termoficare în cartier, sfătuieşte-te cu părinţii tăi şi schimbaţi sistemul. Nu veţi mai simţi nici mirosul de la rezervorul de păcură!
• Focul cu cărbuni sau cu lemne dă o căldură plăcută în şemineul din sufragerie, dar poluează aerul din zonă. Încearcă să-l aprinzi numai pentru ocazii speciale, de Crăciun sau de Anul Nou.
• Încearcă să foloseşti alternative la maşină oricât de des poţi. Bicicleta sau mersul pe jos reduc, pe de o parte, poluarea şi efectul de seră, iar pe de altă parte, reprezintă un exerciţiu foarte sănătos. Altă soluţie este transportul public; o maşină plină poluează mai puţin decât trei sau patru maşini care transportă fiecare doar câte o persoană.
• Foloseşte în mod cumpătat aerul condiţionat din maşină, pentru că acesta duce la creşterea consumului de combustibil şi a emisiilor de CO2 cu circa 5%. Dacă trebuie neapărat să-l foloseşti, mergi câteva minute cu geamurile deschise, apoi închide-le şi porneşte aerul condiţionat. Astfel, vei economisi combustibilul necesar reducerii temperaturii iniţiale.
• Nu lăsa portbagajul exterior montat pe maşină. El măreşte consumul de combustibil şi emisiile de CO2 cu până la 10%, din cauza rezistenţei la vânt şi a greutăţii suplimentare. Ar fi mai bine să-l demontezi.
• Nu da foc la gunoaielor în curte – în multe locuri este illegal – şi aprinde artificii cât mai rar. Fumul de la focul în mediu deschis poluează aerul şi conţine substanţe foarte toxice, numite dioxine.
• Focul cu cărbuni sau cu lemne dă o căldură plăcută în şemineul din sufragerie, dar poluează aerul din zonă. Încearcă să-l aprinzi numai pentru ocazii speciale, de Crăciun sau de Anul Nou.
• Încearcă să foloseşti alternative la maşină oricât de des poţi. Bicicleta sau mersul pe jos reduc, pe de o parte, poluarea şi efectul de seră, iar pe de altă parte, reprezintă un exerciţiu foarte sănătos. Altă soluţie este transportul public; o maşină plină poluează mai puţin decât trei sau patru maşini care transportă fiecare doar câte o persoană.
• Foloseşte în mod cumpătat aerul condiţionat din maşină, pentru că acesta duce la creşterea consumului de combustibil şi a emisiilor de CO2 cu circa 5%. Dacă trebuie neapărat să-l foloseşti, mergi câteva minute cu geamurile deschise, apoi închide-le şi porneşte aerul condiţionat. Astfel, vei economisi combustibilul necesar reducerii temperaturii iniţiale.
• Nu lăsa portbagajul exterior montat pe maşină. El măreşte consumul de combustibil şi emisiile de CO2 cu până la 10%, din cauza rezistenţei la vânt şi a greutăţii suplimentare. Ar fi mai bine să-l demontezi.
• Nu da foc la gunoaielor în curte – în multe locuri este illegal – şi aprinde artificii cât mai rar. Fumul de la focul în mediu deschis poluează aerul şi conţine substanţe foarte toxice, numite dioxine.
Gândeşte-te la mersul naturii şi mănâncă fructe de sezon
Căpşune şi piersici în decembrie? Poate că eşti obişnuit să mănânci fructele preferate în tot timpul anului dar, acum 25 de ani, nu le puteai mânca decât vara, în sezonul lor – întreabă-ţi bunica! Transportul fructelor de la mii de kilometri distanţă este o problemă de actualitate – transportul produselor cu avionul, dintr-un colţ al lumii în altul, poluează aerul şi generează de 200-400 de ori mai multe gaze cu efect de seră decât dacă ele ar fi transportate 50 km cu camionul. E mai bine să consumi produse locale, de sezon.
Poţi fi de ajutor şi în vacanţă
Ştiai că numărul zborurilor turistice internaţionale a crescut cu 50% din 1990 până astăzi? Biletele ieftine de avion te îndeamnă să călătoreşti. Dar fie că ai un bilet ieftin, fie că ai plătit pentru un loc la clasa întâi, tot cu avionul călătoreşti, iar nivelul de poluare a aerului şi, implicit, efectul de seră sunt aceleaşi. De ce să nu descoperi o altă zonă din ţara ta sau să călătoreşti prin Europa cu trenul? Da, nu e la fel de rapid, dar vei vedea mult mai multe privind pe geam şi, pe drum, vei avea timp să stai de vorbă cu oameni noi, interesanţi.
miercuri, 12 noiembrie 2014
Hormonii
Adrenalina este un hormon secretat de medulosuprarenala, care reprezinta portiunea medulara a glandelor suprarenale.
Hormonii secretati de medulosuprarenala se numesc catecolamine. Catecolaminele sunt adrenalina (sintetizata in proportie de 80%) si noredrenalina sintetizata in proportie de 20% care sunt hormoni ai stresului.
Terminatiile nervoase simpatice elibereaza de asemenea catecolamine, in proportie inversa. Astfel, noradrenalina reprezinta mediatorul principal al sistemului nervos simpatic.
Principalele efecte ale adrenalinei si ale noradrenalinei sunt:
• Asupra sistemului cardiovascular determina tahicardie, hipertensiune si vasoconstrictie. Vasoconstrictia se exercita asupra vaselor din piele, viscere si mucoase. Asupra vaselor musculare adrenalina determina dilatatie.
• La nivelul aparatului respirator determina bronhodilatatie.
• Tubul digestiv - relaxarea musculaturii netede a peretilor si contractia sfincterelor, inhibitia secretiilor.
• Pupila - dilatare.
• Sistemul nervos central - anxietate si frica cu stimularea sistemului reticulat activator ascendent
• Pe metabolismul glucidic si lipidic determina glicogenoliza si hiperglicemie, utilizarea grasimilor din rezerve si catabolismul acizilor grasi.
Secretia medulosuprarenalei este stimulata in conditii de stres, hormonii secretati de aceasta avand un rol important in reactia de adaptare a organismului in fata diferitelor agresiuni.
Reglarea secretiei de adrenalina se face prin mecanisme neuroumorale cu efect stimulator din partea sistemului nervos simpatic. Glicemia are de asemenea un rol de reglare: scaderea glicemiei stimuleaza secretia de catecolamine iar cresterea glicemiei o diminua.
Sinteza de adrenalina si eliberarea acesteia in somn si conditii bazale este scazuta.
Scaderea sintezei de adrenalina este rara si este compensata de activitatea sistemului nervos simpatic. Cresterea concentratiei de adrenalina se intalneste in tumori ale medularei si se caracterizeaza prin crize de hipertensiune arteriala.
Testosteronul – ne da forta vitala
Este produs atat in organismul barbatilor, cat si in cel al femeilor. La ambele sexe, o data cu trecerea anilor, nivelul acestuihormon scade, fapt ce cauzeza oboseala si lipsa de energie. O dieta corespunzatoare poate stimula secretia testosteronului. Cele mai indicate sunt produsele care contin albumina – branzeturile si pestele. Nu trebuie sa lipseasca zincul (germeni de grau, ciuperci, alune de pamant). Este bine sa faci sporturi care necesita o doza de efort (alergare, mersul cu bicicleta).
Tiroxina- regleaza metabolismul
Este secretata de glanda tiroida si regleaza, printre altele, metabolismul. Daca se produce prea putina tiroxina, pielea este uscata, unghiile si parul sunt lipsite de stralucire sau fragile, creste greutatea corporala chiar cu o dieta stricta. Persoanele cu astfel de probleme au nevoie de ingrijire medicala. Daca nivelul hormonului e normal, dar se apropie de limita lui inferioara este utila o dieta care sa favorizeze secretia tiroxinei. Alimentatia trebuia sa fie bogata in iod (sare iodata, peste marin) sau in tiroxina (branzeturi, produse lactate si soia). Indispensabil in secretia tiroxinei este si seleniul (se gaseste in salata).
Adrenalina, noradrenalina si ACTH – hormonii care sporesc energia vitala
Datorita lor facem fata diverselor solicitari zilnice, putem lucra indelung si eficient. Noradrenalina si adrenalina sunt secretate de glandele suprarenale si de multe tesuturi. Prima imbunatateste circulatia, creste tensiunea, determina eliberarea energiei din glucoza si acizii grasi. Gratie acestuihormon, corpul si creierul pot functiona la capacitate ridicata. In situatii de tensiune si solicitare, cand avem nevoie de energie, in ajutor ne vine adrenalina. In fractiuni de secunda adrenalina mobilizeaza toate fortele: sunt activate celulele nervoase si simturile, creste tensiune, inima bate mai repede, fibrele musculare se incordeaza, organismul recurge la rezervele de energie. Astfel “dopati”, putem sa infruntam cu fruntea sus greutatile si stresul de fiecare zi. La fel actioneaza sihormonal ACTH, secretat de hipofiza, care poate sa elimine grasimea ce se formeaza intre celulele nervoase. Acesti hormoni sunt produsi de aminoacizi – feniloalanina. Surse bogate in aminoacizi sunt fasolea uscata si fasolea verde, mazarea, lintea, alunele de pamant, cascavalul. Nu trebuie sa lipseasca din alimentatie vitamina C (din consumul bogat de legume si fructe).
Melatonina – hormonul somnului si al relaxarii
Odata cu lasare intunericului epifiza incepe sa secrete melatonina, cae care favorizeaza somnul adanc, relaxeaza, odihneste. Primele raze de soare opresc producerea melatoninei. Daca nivelul ei este ridicat te trezesti adormita, apatica si chiar deprimata. Melatonina are, printre altele, si actiune antioxidanta. Dupa vasrta de 40 de ani, secretia ei scade la jumatate comparative cu persoanele tinere. Exista acum melatonina sintetica (tablet), menita sa prelungeasca durata deviata si tineretea. E mult mai sanatos sa se consme produse natural ce stimuleaza secretia acesteia. “Materialul de constructive” al melatoninei e aminoacidul triptofan, continut de: lapte, banana, carne de pasare, plante leguminoase, branza, curmale uscate. Camera in care dormim trebuie protejata de lumina din exterior.
Estrogenii – protejeaza sanatatea si frumusetea
Acesti hormone secretati de ovare sunt raspunzatori de functiile de reproducere (menstruatie, sarcina), dar si de sanatate si frumusete: determina secretia substantelor antirid si a colagenului care fortifica pielea si protejeaza impotriva celulitei, confera parului stralucire si reda fermitatea firului de par. Ne protejeaza de bolile de inima, de osteoporoza, scade nivelul colesterolului, ne asigura buna dispozitie, memoria buna si agerimea mintala. Tulburarile ce apar in secretarea estrogenilor sunt cauza durerilor premenstruale, a problemelor pubertatii si adeseori chiar a sterilitatii. Producerea estrogenilor e stimulate si reglata de alimentatia bogata in albumina si saruri minerale. Si relatiile sexual regulate ajuta la reglarea secretarii acestor hormone. Cand organismul femeilor produce mai putini estrogeni, merita sa introducem in diea estrogeni vegetal ice se gasesc in special in soia, tofu, lapte de soia, precum si in fito-estrogeni, foarte la moda acum. Estrogenii sunt prezenti si in fasole, linte, alune, uleiuri.
DHEA – ne prelungeste tineretea
Este produs in organism de cholesterol. Prelungeste viata celulelor nervoase, intareste imunitatea, confera robustete epidermei si flexibilitate muschilor. Producerea DHEA-ului e stimulate de exercitiile regulate in aer liber. Din dieta nu trebuie sa lipseasca cromul (surse de crom: drojdia de bere, germenii de grau, cacao si ceaiul negru). hormonul cresterii, somatotropina, secretata de hipofiza, e reponsabila de mentinerea tineretii. Dupa varsta de 30 de ani, nivelul ei scade si merita sa-i stimulam secretia. E bine sa consumam peste slab, alune de pamant, fulgi de ovaz, linte, branzeturi, migdale.
Hormonii secretati de medulosuprarenala se numesc catecolamine. Catecolaminele sunt adrenalina (sintetizata in proportie de 80%) si noredrenalina sintetizata in proportie de 20% care sunt hormoni ai stresului.
Terminatiile nervoase simpatice elibereaza de asemenea catecolamine, in proportie inversa. Astfel, noradrenalina reprezinta mediatorul principal al sistemului nervos simpatic.
Principalele efecte ale adrenalinei si ale noradrenalinei sunt:
• Asupra sistemului cardiovascular determina tahicardie, hipertensiune si vasoconstrictie. Vasoconstrictia se exercita asupra vaselor din piele, viscere si mucoase. Asupra vaselor musculare adrenalina determina dilatatie.
• La nivelul aparatului respirator determina bronhodilatatie.
• Tubul digestiv - relaxarea musculaturii netede a peretilor si contractia sfincterelor, inhibitia secretiilor.
• Pupila - dilatare.
• Sistemul nervos central - anxietate si frica cu stimularea sistemului reticulat activator ascendent
• Pe metabolismul glucidic si lipidic determina glicogenoliza si hiperglicemie, utilizarea grasimilor din rezerve si catabolismul acizilor grasi.
Secretia medulosuprarenalei este stimulata in conditii de stres, hormonii secretati de aceasta avand un rol important in reactia de adaptare a organismului in fata diferitelor agresiuni.
Reglarea secretiei de adrenalina se face prin mecanisme neuroumorale cu efect stimulator din partea sistemului nervos simpatic. Glicemia are de asemenea un rol de reglare: scaderea glicemiei stimuleaza secretia de catecolamine iar cresterea glicemiei o diminua.
Sinteza de adrenalina si eliberarea acesteia in somn si conditii bazale este scazuta.
Scaderea sintezei de adrenalina este rara si este compensata de activitatea sistemului nervos simpatic. Cresterea concentratiei de adrenalina se intalneste in tumori ale medularei si se caracterizeaza prin crize de hipertensiune arteriala.
Testosteronul – ne da forta vitala
Este produs atat in organismul barbatilor, cat si in cel al femeilor. La ambele sexe, o data cu trecerea anilor, nivelul acestuihormon scade, fapt ce cauzeza oboseala si lipsa de energie. O dieta corespunzatoare poate stimula secretia testosteronului. Cele mai indicate sunt produsele care contin albumina – branzeturile si pestele. Nu trebuie sa lipseasca zincul (germeni de grau, ciuperci, alune de pamant). Este bine sa faci sporturi care necesita o doza de efort (alergare, mersul cu bicicleta).
Tiroxina- regleaza metabolismul
Este secretata de glanda tiroida si regleaza, printre altele, metabolismul. Daca se produce prea putina tiroxina, pielea este uscata, unghiile si parul sunt lipsite de stralucire sau fragile, creste greutatea corporala chiar cu o dieta stricta. Persoanele cu astfel de probleme au nevoie de ingrijire medicala. Daca nivelul hormonului e normal, dar se apropie de limita lui inferioara este utila o dieta care sa favorizeze secretia tiroxinei. Alimentatia trebuia sa fie bogata in iod (sare iodata, peste marin) sau in tiroxina (branzeturi, produse lactate si soia). Indispensabil in secretia tiroxinei este si seleniul (se gaseste in salata).
Adrenalina, noradrenalina si ACTH – hormonii care sporesc energia vitala
Datorita lor facem fata diverselor solicitari zilnice, putem lucra indelung si eficient. Noradrenalina si adrenalina sunt secretate de glandele suprarenale si de multe tesuturi. Prima imbunatateste circulatia, creste tensiunea, determina eliberarea energiei din glucoza si acizii grasi. Gratie acestuihormon, corpul si creierul pot functiona la capacitate ridicata. In situatii de tensiune si solicitare, cand avem nevoie de energie, in ajutor ne vine adrenalina. In fractiuni de secunda adrenalina mobilizeaza toate fortele: sunt activate celulele nervoase si simturile, creste tensiune, inima bate mai repede, fibrele musculare se incordeaza, organismul recurge la rezervele de energie. Astfel “dopati”, putem sa infruntam cu fruntea sus greutatile si stresul de fiecare zi. La fel actioneaza sihormonal ACTH, secretat de hipofiza, care poate sa elimine grasimea ce se formeaza intre celulele nervoase. Acesti hormoni sunt produsi de aminoacizi – feniloalanina. Surse bogate in aminoacizi sunt fasolea uscata si fasolea verde, mazarea, lintea, alunele de pamant, cascavalul. Nu trebuie sa lipseasca din alimentatie vitamina C (din consumul bogat de legume si fructe).
Melatonina – hormonul somnului si al relaxarii
Odata cu lasare intunericului epifiza incepe sa secrete melatonina, cae care favorizeaza somnul adanc, relaxeaza, odihneste. Primele raze de soare opresc producerea melatoninei. Daca nivelul ei este ridicat te trezesti adormita, apatica si chiar deprimata. Melatonina are, printre altele, si actiune antioxidanta. Dupa vasrta de 40 de ani, secretia ei scade la jumatate comparative cu persoanele tinere. Exista acum melatonina sintetica (tablet), menita sa prelungeasca durata deviata si tineretea. E mult mai sanatos sa se consme produse natural ce stimuleaza secretia acesteia. “Materialul de constructive” al melatoninei e aminoacidul triptofan, continut de: lapte, banana, carne de pasare, plante leguminoase, branza, curmale uscate. Camera in care dormim trebuie protejata de lumina din exterior.
Estrogenii – protejeaza sanatatea si frumusetea
Acesti hormone secretati de ovare sunt raspunzatori de functiile de reproducere (menstruatie, sarcina), dar si de sanatate si frumusete: determina secretia substantelor antirid si a colagenului care fortifica pielea si protejeaza impotriva celulitei, confera parului stralucire si reda fermitatea firului de par. Ne protejeaza de bolile de inima, de osteoporoza, scade nivelul colesterolului, ne asigura buna dispozitie, memoria buna si agerimea mintala. Tulburarile ce apar in secretarea estrogenilor sunt cauza durerilor premenstruale, a problemelor pubertatii si adeseori chiar a sterilitatii. Producerea estrogenilor e stimulate si reglata de alimentatia bogata in albumina si saruri minerale. Si relatiile sexual regulate ajuta la reglarea secretarii acestor hormone. Cand organismul femeilor produce mai putini estrogeni, merita sa introducem in diea estrogeni vegetal ice se gasesc in special in soia, tofu, lapte de soia, precum si in fito-estrogeni, foarte la moda acum. Estrogenii sunt prezenti si in fasole, linte, alune, uleiuri.
DHEA – ne prelungeste tineretea
Este produs in organism de cholesterol. Prelungeste viata celulelor nervoase, intareste imunitatea, confera robustete epidermei si flexibilitate muschilor. Producerea DHEA-ului e stimulate de exercitiile regulate in aer liber. Din dieta nu trebuie sa lipseasca cromul (surse de crom: drojdia de bere, germenii de grau, cacao si ceaiul negru). hormonul cresterii, somatotropina, secretata de hipofiza, e reponsabila de mentinerea tineretii. Dupa varsta de 30 de ani, nivelul ei scade si merita sa-i stimulam secretia. E bine sa consumam peste slab, alune de pamant, fulgi de ovaz, linte, branzeturi, migdale.
duminică, 9 noiembrie 2014
Teiul şi stejarii
Un teişor crescut sub deal, în depărtare,
Odată blestema norocul de uitare,
Aşa zicând:
- Ce fericiţi stejarii sânt!
Din fire înzestraţi,
Puternici ei şi nalţi,
Văd lumea cea frumoasă,
Aproape stau de soare;
Iar eu, o! soartă ticăloasă!
Aici în depărtare
Viaţa-mi am urât.
El bine n-au sfârşit
Şi s-au stârnit furtună, vânt
Şi cerul s-au întunecat
Şi fulgerul au scăpărat.
Prin nouri tunetul se răsturna, trăsnind,
Şi risipind
Acei mai mari
Stejari!
Iar teiul de sub deal era nevătămat.
Atunci el s-au trezit că este vinovat
Şi mulţumind, au zis aşa către noroc:
- Apărătorul meu! Eu de acum te rog
Ca parte liniştii să dăruieşti tu mie
Şi traiul depărtat, drept pravilă să-mi fie,
Pentru că am văzut prea bine
Că cei ce stau la înălţime,
Măcar de sunt şi mari
Şi tari,
Dar pică la pământ
De vânt.
Odată blestema norocul de uitare,
Aşa zicând:
- Ce fericiţi stejarii sânt!
Din fire înzestraţi,
Puternici ei şi nalţi,
Văd lumea cea frumoasă,
Aproape stau de soare;
Iar eu, o! soartă ticăloasă!
Aici în depărtare
Viaţa-mi am urât.
El bine n-au sfârşit
Şi s-au stârnit furtună, vânt
Şi cerul s-au întunecat
Şi fulgerul au scăpărat.
Prin nouri tunetul se răsturna, trăsnind,
Şi risipind
Acei mai mari
Stejari!
Iar teiul de sub deal era nevătămat.
Atunci el s-au trezit că este vinovat
Şi mulţumind, au zis aşa către noroc:
- Apărătorul meu! Eu de acum te rog
Ca parte liniştii să dăruieşti tu mie
Şi traiul depărtat, drept pravilă să-mi fie,
Pentru că am văzut prea bine
Că cei ce stau la înălţime,
Măcar de sunt şi mari
Şi tari,
Dar pică la pământ
De vânt.
joi, 6 noiembrie 2014
Sistemul endocrin si glandele endocrine
SISTEMUL ENDOCRIN = totalitatea glandelor endocrine sau cu dsecretie interna.
Hormonii sunt secretati de celulele endocrine sau neurosecretoare si de celulele mucoasei gastrointestinale.
Glandele endocrine sunt: hipofiza, suprarenalele, tiroida, paratiroidele, epifiza, timusul si glande mixte cu secretie
exocrina si endocrina: pancreasul, testiculul. ovarul.
HIPOFIZA: e situata la baza encefalului, intr-o depresiune a osului sfenoid, numita saua turceasca, fiind acoperita de o
capsula fibroasa.
Glanda de forma ovoida, in greutate de circa 1g, este alcatuita din 3 lobi:
I. anterior (voluminos) = adenohipofiza; secreta hormoni:
a. nonglandulotropi: actioneaza direct asupra tesuturilor periferice
- hormonul stomatotrop (STH) cu rol in crestere
Hipofunctia (la copii) -> nanism hipofizar
Hiperfunctia (la copii) -> gigantism
Hiperfunctia (la adulti) -> acromegalia
- prolactina (PRL) cu rol in stimularea secretiei lactate
- hormonul melanocistostimulator (MSH) cu rol in coloratia pielii la mamifere
b. glandulotropi: actioneaza asupra glandelor endocrine reglandu-le activitatea
- tirotropina (TSH) stimuleaza secretia glandei tiroide
- corticotropina (ACTH) stimuleaza secretia corticosuprarenalei
- hormonii gonadotropi foliculostimulant (FSH) regleaza activitatea goandelor si secretia de hormoni sexuali
- luteinizant (LH)
II. posterior (de dimensiuni mici) = neurohipofiza
- hormonul antidiuretic (ADH) stimuleaza reabsorbtia apei la nivelul tubului contort distal si a tubului colector
Hiposecretia de ADH-> diabet insipid
- ocitocina stimuleaza contractia muschilor intrauterini in timpul travaliului si a celulelor mioepiteliale din peretii
canalelor galactofore ale glandelor mamare
III. intermediar (redus la om)
GLANDELE SUPRARENALE: sunt situate deasupra polului superior al fiecarui rinichi.
Alcatuire:
I. zona exterioara - corticala: corticosuprarenala; formata din 3 zone celulare
a. periferica: secreta hormoni mineralocorticoizi (stimuleaza reabsorbtia renala a Na+ si eliminarea K+)
b. din mijloc: secreta hormoni glucocorticoizi (stimuleaza catabolismul glucidic, lipidic, mentine constanta glicemia)
c. din interior: secreta hormoni sexosteroizi
II. zona interioara- medulara: medulosuprarenala; neurosecretiile sunt:
a. adrenalina (A)
b. noradrenalina (NA)
TIROIDA: glanda endocrina nepereche, 20-30g, situata pe fata anterioara a gatului, are forma musculara H. Secreta:
- calcitocina
- coloid
- triiodotironina (T3)
- tiroxina (T4)
Hormonii tiroidieni:exercita o actiune de ansamblu asupra organismului, stimulaeaza cresterea si dezvoltarea organismului
la copil; diferentiaza sistemul nervos al corpului; stimuleaza consumul de O2 in tesuturile metabolic active.
Hipotiroidismul (la nou-nascut) -> cretinism, nanism tiroidian
Hipotiroidismul (la adult) -> mixedem, gusa endemica (din cauza lipsei iodului)
Hipertiroidismul -> boala Basedow
GLANDELE PARATIROIDE: sunt asezate 2 cate 2 pe fata posterioara a lobilor tiroidei, forma ovoida, 130mg. Secreta:
- parathormonul (PTH) stimuleaza formarea si activitatea osteoclastelor; la nivel renal stimuleaza reabsorbtia Ca si
inhiba reabsorbtia tubulara a fosfatilor
- calcitonina (CT) are actiune hipocalcemianta (scade calcemia), inhiba reabsorbtia tubulara a fosfatilor
PANCREASUL ENDOCRIN: formatiuni sferice mici, in nr de circa un milion. Secreta:
- insulina
Hiposecretia -> diabet zaharat
Hipersecretia -> hipoglicemie severa, care perturba functionarea sistemului nervos
- glucagonul are cel mai puternic efect hiperglicemiant
Hormonii sunt secretati de celulele endocrine sau neurosecretoare si de celulele mucoasei gastrointestinale.
Glandele endocrine sunt: hipofiza, suprarenalele, tiroida, paratiroidele, epifiza, timusul si glande mixte cu secretie
exocrina si endocrina: pancreasul, testiculul. ovarul.
HIPOFIZA: e situata la baza encefalului, intr-o depresiune a osului sfenoid, numita saua turceasca, fiind acoperita de o
capsula fibroasa.
Glanda de forma ovoida, in greutate de circa 1g, este alcatuita din 3 lobi:
I. anterior (voluminos) = adenohipofiza; secreta hormoni:
a. nonglandulotropi: actioneaza direct asupra tesuturilor periferice
- hormonul stomatotrop (STH) cu rol in crestere
Hipofunctia (la copii) -> nanism hipofizar
Hiperfunctia (la copii) -> gigantism
Hiperfunctia (la adulti) -> acromegalia
- prolactina (PRL) cu rol in stimularea secretiei lactate
- hormonul melanocistostimulator (MSH) cu rol in coloratia pielii la mamifere
b. glandulotropi: actioneaza asupra glandelor endocrine reglandu-le activitatea
- tirotropina (TSH) stimuleaza secretia glandei tiroide
- corticotropina (ACTH) stimuleaza secretia corticosuprarenalei
- hormonii gonadotropi foliculostimulant (FSH) regleaza activitatea goandelor si secretia de hormoni sexuali
- luteinizant (LH)
II. posterior (de dimensiuni mici) = neurohipofiza
- hormonul antidiuretic (ADH) stimuleaza reabsorbtia apei la nivelul tubului contort distal si a tubului colector
Hiposecretia de ADH-> diabet insipid
- ocitocina stimuleaza contractia muschilor intrauterini in timpul travaliului si a celulelor mioepiteliale din peretii
canalelor galactofore ale glandelor mamare
III. intermediar (redus la om)
GLANDELE SUPRARENALE: sunt situate deasupra polului superior al fiecarui rinichi.
Alcatuire:
I. zona exterioara - corticala: corticosuprarenala; formata din 3 zone celulare
a. periferica: secreta hormoni mineralocorticoizi (stimuleaza reabsorbtia renala a Na+ si eliminarea K+)
b. din mijloc: secreta hormoni glucocorticoizi (stimuleaza catabolismul glucidic, lipidic, mentine constanta glicemia)
c. din interior: secreta hormoni sexosteroizi
II. zona interioara- medulara: medulosuprarenala; neurosecretiile sunt:
a. adrenalina (A)
b. noradrenalina (NA)
TIROIDA: glanda endocrina nepereche, 20-30g, situata pe fata anterioara a gatului, are forma musculara H. Secreta:
- calcitocina
- coloid
- triiodotironina (T3)
- tiroxina (T4)
Hormonii tiroidieni:exercita o actiune de ansamblu asupra organismului, stimulaeaza cresterea si dezvoltarea organismului
la copil; diferentiaza sistemul nervos al corpului; stimuleaza consumul de O2 in tesuturile metabolic active.
Hipotiroidismul (la nou-nascut) -> cretinism, nanism tiroidian
Hipotiroidismul (la adult) -> mixedem, gusa endemica (din cauza lipsei iodului)
Hipertiroidismul -> boala Basedow
GLANDELE PARATIROIDE: sunt asezate 2 cate 2 pe fata posterioara a lobilor tiroidei, forma ovoida, 130mg. Secreta:
- parathormonul (PTH) stimuleaza formarea si activitatea osteoclastelor; la nivel renal stimuleaza reabsorbtia Ca si
inhiba reabsorbtia tubulara a fosfatilor
- calcitonina (CT) are actiune hipocalcemianta (scade calcemia), inhiba reabsorbtia tubulara a fosfatilor
PANCREASUL ENDOCRIN: formatiuni sferice mici, in nr de circa un milion. Secreta:
- insulina
Hiposecretia -> diabet zaharat
Hipersecretia -> hipoglicemie severa, care perturba functionarea sistemului nervos
- glucagonul are cel mai puternic efect hiperglicemiant
SISTEMUL ENDOCRIN = totalitatea glandelor endocrine sau cu dsecretie interna.
Hormonii sunt secretati de celulele endocrine sau neurosecretoare si de celulele mucoasei gastrointestinale.
Glandele endocrine sunt: hipofiza, suprarenalele, tiroida, paratiroidele, epifiza, timusul si glande mixte cu secretie
exocrina si endocrina: pancreasul, testiculul. ovarul.
Hormonii sunt secretati de celulele endocrine sau neurosecretoare si de celulele mucoasei gastrointestinale.
Glandele endocrine sunt: hipofiza, suprarenalele, tiroida, paratiroidele, epifiza, timusul si glande mixte cu secretie
exocrina si endocrina: pancreasul, testiculul. ovarul.
miercuri, 5 noiembrie 2014
luni, 3 noiembrie 2014
duminică, 2 noiembrie 2014
Țiganiada
Tiganiada
Din intreaga generatie de carturari ai Scolii Ardelene, Ion Budai-Deleanu este unicul om de litere a carui opera patrunde foarte tarziu in constiinta publica. Format in institutiile habsburgice, fiind nevoit sa traiasca departe de tara, admirator al operelor unor scriitori iluministi francezi, Ion Budai-Deleanu nu poate fi apreciat la justa lui valoare decat printr-un act firesc de reintegrare intre coordonatele specifice ale epocii sale.
Opera lui este fructul unei perioade de mare efervescenta spirituala, cand se configura procesul de modernizare a culturii romanesti.
Tiganiada este o epopee cu bogate elemente alegorice, cu o actiune sustinuta de evenimente eterogene, desfasurate pe planuri multiple. De aceea, de la evenimentul istoric real se face adesea foarte usor saltul intr-o lume imaginara. Alternanta de evenimente si personaje se conjuga in permanenta cu mutatia viziunii asupra lumii. Prezenta alegoriei ii permite scriitorului sa opereze cu un anumit transfer de planuri dintr-o relitate in alta ceea ce duce la amplificarea fortei satirice din acest poem epic de idei. Deci Tiganiada este o alegorie cu cheie, ale carei sensuri se impun sa fie explicate. Prezenta planului real si a planului fictiv permite sa fie aplicat principiul despre constructia in suprafata si in adancime.
Preludiul este situat de scriitor sub zodia universului comic. Naratiunea despre tigani penduleaza in permanenta intre universul real si cel imaginar. Deasupra tiganilor, pusi pe galceava amara fiindca nu ajungeau la un consens, cum sa-si aleaga/Un voda-n tara si o stapanie, ca si dedesubtul domnului Vlad Tepes, cel amenintat de turci, se gaseau fortele raului, reprezentate de Urgie, Zavistie si Satana. Acestea intretin spiritul de dezagregare a unui popor si avertismentul lui Draghici este un fel de lectie prin care Budai-Deleanu isi vizeazsa propriul sau popor. Astfel apare in toata plinatatea o lume care cauta valori degradate intr-un univers degradat.
Actiunea are loc in Muntenia secolului al XV-lea. Pentru a evita anumite tentative de tradare din partea tiganilor, Vlad Tepes ii organizeaza intr-op oaste inarmata, pe care o indreapta spre Spateni De fapt, tiganii nu creeaza o actiune, ci doar o suporta, iar situatiile-limita pe care le traverseaza au semnificatii diferite, in functie de sensul parabolic cu care autorul le investeste. De aceea, dupa alocutiunea grava a batranului Draghici" imaginea unui univers rasturnat apare din nou prin acea secventa de mare forta comica, reprezentata de defilarea armatei tiganilor. Autorul surprinde imaginea de ansamblu a grupului uman. Portretul este reconstituit prin elemente vizuale de natura vestimentara, care genereaza si ele comicul.
Actiunea Tiganiadei realizeaza un anume progress in spirala prin acumularea continua de fapte eteroclite, toate subsumate unor idei fundamentale ce reprezinta coloana axiala a operei. In centrul poemului este reprezentat destinul poporului roman, dar si o anumita conditie esentiala a omului in general.
In drum spre Spateni, tiganii trec prin diverse peripetii, menite sa le tulbure dorinta de tihna. Satan sprijinitorul turcilor o rapeste pe Romica, logodnica lui Parpangel. Acesta pleaca in cautarea iubitei pe care o descopera in padurea nalucita. Cei doi indragostiti sunt supusi unei puternice ispite. Dar preludiul erotic nu este finalizat. Interventia miraculoasa a Sf. Spiridon, protectorul femeilor, creeaza un adevarat suspens cu efecte comice. La un semn al sfantului, speriat de ceea ce era sa se intample, palatul fermecat in care se gasea Romica dispare si Parpangel ramane din nou singur si melancolic.
Se creeaza un fel de atmosfera de basm, unde totul este posibil. In peregrinarile sale pe urmele iubitei pierdute, Parpangel bea apa vie, capata puteri de urias, dupa care imbraca armura eroului popular Argineanu si face minuni de vitejie impotriva turcilor. Episodul nuntii este introdus in fluxul epic dupa o anumita tehnica a montajului, permitand reconstituirea trecutului apropiat al eroului trecut prin paradis si infern, cat si fixarea cadrului prezent, infuzat de un erotism gata sa invadeze universul. Scena de ceremonial a nuntii este sincopata, epopeea comica si satirica convertizandu-se intr-un poem epic cu accente grave.
Tiganii, odata ajunsi la Spateni, doresc sa puna bazele unui stat, si incep astfel o interminabila discutie despre sistemul ideal de guvernare. Cei trei tigani-filozofi, care discuta despre formele de guvernare, par a fi trei ganditori din secolul luminilor. Intregul episod este alegoric. Baroreu, de pilda, socoteste monarhia dintre toate mai harnica, republica parandu-i-se o tarina pustie, unde din cauza arivismului celor mai tari venitul de obste piere. Intr-un asemenea proces de idei, argumentele lui Baroreu sunt combatute de Slobozan, partizanul republicii. El demonstreaza cu iscusinta ca monarhii buni sunt foarte rari, dupa un suveran bun putand sa urmeze...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)