duminică, 8 noiembrie 2015

Grigore Vieru

Faptura Mamei

Usoara, maica, usoara, 
C-ai putea sa mergi calcand
Pe semintele ce zboara
Intre ceruri si pamant.
In priviri c-un fel de teama, 
Fericita totusi esti 
Iarba stie cum te cheama, 
Steaua stie ce gandesti. 

Buzele mamei
Iar buzele tale sunt, mama, 
O rana tacuta mereu, 
Mereu presurata cu tarna
Mormîntului tatalui meu.
O, buzele ce sarutara
Al tatei mormînt
Mai mult ca pre dînsul, 
Pre tata, -n
Putinii lui ani pre pamînt.
Acuma cînd nu te poti, mama, 
De sarea din sale pleca, 
Cine ridica mormîntul
Spre gura uscata a ta?!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu