Poluarea mediului

Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbatute probleme ale contemporaneitatii si una de prim ordin pentru conducerea societatii, de aceea ne aflam in fata unui subiect atat de vast si de complex.
Omul si mediul sunt entitati inseparabile, existenta omului fiind dependenta de mediu, iar factorii de mediu (aerul, apa, solul) se pot modifica, in urma folosirii lor de catre om.Astfel apare poluarea, aspect implicit al vietii, in desfasurarea careia unele produse, rezultate din procesele fiziologice si din activitatea omului si a animalelor, devin reziduri care pot sa incomodeze bunul trai in functie de natura si cantitatea lor. Se poate spune ca poluarea a insotit omul inca de la aparitia lui pe Terra.
In trecut, cand densitatea redusa a populatiei precum si utilizarea, aproape in exclusivitate, a produselor naturale, nu diferentiau mult viata omului de modul de existenta simplu si nu se produceau atat de multe reziduuri. Odata cu marile progrese stiintifice, cantitatea si natura lor s-a schimbat fundamental. 
In ultimele decenii, procesul de degradare a factorilor de mediu de pe intinsul planetei noastre a avut o evolutie din ce in ce mai ingrijoratoare, cantitatea de poluanti atingand cifre ce depasesc orice imaginatie. Inlaturarea poluarii este o problema de corectare a erorilor care o provoaca. Decizia de combatere trebuie sa existe chiar din momentul in care raul este denuntat ca atare, iar mijloacele tehnico-stiintifice actuale pot rezolva, problemele de poluare.

Notiuni generale despre mediul inconjurator
Notiunea de mediu inconjurator nu trebuie confundata cu aceea de natura, care ii este anterioara si are un continut diferit.Conceptul de mediu inconjurator are caracter de sistem; este vorba de un sistem complex, dar unitar, format dintr-un numar foarte mare de elemente si de legaturi, avand o anumita capacitate de autoreglare si in care factorul cel mai activ il reprezinta comunitatile omenesti.

In ultimul timp, un termen asociat celui de mediu inconjurator este poluarea, care se manifesta ca o agresiune continua impotriva integritatii acestuia. Poluarea reprezinta, de fapt, pretul pe care oamenii il platesc pentru beneficiile aduse de tehnica moderna. Ceea ce se cheama in prezent poluare, este sfarsitul unui proces care a inceput odata cu formarea comunitatilor omenesti si care, la un moment dat, a inceput sa degradeze mediul.

Continutul mediului inconjurator reprezinta o imbinare de elemente naturale intrepatrunse si dinamic corelate intre ele. Aceste elemente pot fi grupate in trei categorii:

componente primare - fundalul fizic, neinsufletit;
componente derivate - dezvoltate pe seama celor primare, reprezentand mediul biotic;
componente antropice - introduse de om prin activitati constiente.

Surse de poluare
Poluarea mediului inconjurator, care si-a intins amenintarea asupra intregii planete, a ajuns in punctul in care ataca dezlantuit omul si spatiul sau de existenta. Trecand peste limitele capacitatii proprii de aparare a naturii, de regenerare si de echilibrare, toti agentii poluanti noi se raspandesc rapid in aer, in apa sau in sol, generand, dezvoltand si propagand unul dintre cele mai grave pericole pe care le-a intampinat civilizatia moderna.

Surse latente de poluare
In prezent exista numeroase surse naturale de poluare cum ar fi: vulcanii, furtunile de praf, ozonul, vanturile, apele subterane, iar in viitor, pe masura ce omul isi va extinde habitatul, este posibil sa apara si alte surse, nu numai pe Pamant ci si in spatiul cosmic. 

Ozonul este o substanta periculoasa pentru om, chiar in concentratii mici. In troposfera concentratia lui este foarte redusa astfel el nu e periculos pentru om sau animale. In stratosfera prezenta ozonului este extrem de periculoasa datorita reactiei dintre oxigen si radiatiile ultraviolete solare.

In anul 1985, in timpul primaverii australe, s-a pus in evidenta o scadere dramatica a grosimii stratului de ozon de deasupra Antarcticii, ceea ce a condus la formarea unor "gauri" care s-au extins ca arie de la 40% la 50% intre 1985 si 1987. Acest lucru a avut loc datorita conditiilor meteorologice specifice: iarna, stratosfera de deasupra acestei regiuni este practic izolata, datorita unor vanturi puternice; aparitia unor particule de gheata care favorieaza reactiile ce conduc la disparitia ozonului.

Aerul este purtatorul multor agenti poluanti pe care ii imprastie cu repeciziune pe intreaga suprafata a Pamantului. Astfel, praful impiedica vederea, ingreuneaza respiratia si constituie dusmanul numarul unu al curateniei domestice. Multe vestigii au fost distruse de avalansele de praf aduse de vant. Studiile arata ca, in fiecare an, atmosfera poarta peste 30 milioane de tone de praf.

Aerul curat este esenţial pentru sănătatea noastră. Studiile arată că poluarea aerului, cauzată de activităţile industriale şi de traficul rutier, are un impact semnificativ asupra stării de sănătate a populaţiei, mai ales pentru persoanele care locuiesc în zonele urbane, adică pentru aproape 80% dintre europeni. Aerul poluat este cauza unor numeroase tipuri de alergii şi a unor probleme respiratorii grave, precum astmul. În fiecare an, în Europa, gradul de poluare a aerului contribuie la decesul prematur a circa 370.000 de persoane şi reduce, în medie cu 8 luni, speranţa de viaţă a fiecăruia dintre noi. În cazul locuitorilor zonelor grav afectate de poluare, speranţa de viaţă se poate reduce cu până la doi ani.

Care sunt cauzele poluării aerului?

Poluarea aerului este cauzată de industrie, de transport, de sistemele energetice, de agricultură, dar şi de fiecare dintre noi. Uniunea Europeană a făcut eforturi mari pentru reducerea poluării aerului: acum, maşinile emit cu 90% mai puţine gaze poluante decât cu 20 de ani în urmă. Cum poluarea aerului continuă să afecteze mediul şi sănătatea oamenilor, Comisia Europeană a propus o nouă strategie care va duce la îmbunătăţirea semnificativă a calităţii aerului, până în 2020. Printre cei mai periculoşi poluanţi se numără gazele nocive şi aerosolii – particulele de praf sau de funingine, emise de maşinile cu motoare diesel, de uleiurile arse sau de solvenţii folosiţi la vopsele. Acestea ne afectează plămânii. Prezenţa ozonului troposferic rezultat din procesele fotochimice – sau „smog”-ul – este un alt pericol serios. Creat atunci când anumiţi poluanţi reacţionează unii cu alţii sub efectul razelor solare, el poate cauza dificultăţi de respiraţie şi iritaţia gâtului şi a ochilor. Depăşirea anumitor praguri ale ozonului troposferic, în combinaţie cu alte substanţe poluante, afectează, de asemenea, pădurile, recoltele şi animalele.

Ce poţi face tu?

Poluarea aerului este o problemă foarte gravă, iar tu poţi ajuta la soluţionarea acesteia dacă iei anumite măsuri cu un impact pozitiv: • În cea mai mare parte, energia electrică şi celelalte forme de energie provin de la combustibili fosili, care, prin ardere, emană gaze poluante ce produc efectul de seră. Aşadar, nu irosi energia: nu lăsa să se facă exagerat de cald în casă şi închide luminile, televizorul, computerul şi alte aparate electrice, atunci când nu le foloseşti.

• Verifică modul în care se face încălzirea casei tale. Încălzirea cu păcură produce mai multă poluare decât încalzirea cu gaze naturale. Dacă la tine acasă se foloseşte păcura, dar există termoficare în cartier, sfătuieşte-te cu părinţii tăi şi schimbaţi sistemul. Nu veţi mai simţi nici mirosul de la rezervorul de păcură!
• Focul cu cărbuni sau cu lemne dă o căldură plăcută în şemineul din sufragerie, dar poluează aerul din zonă. Încearcă să-l aprinzi numai pentru ocazii speciale, de Crăciun sau de Anul Nou.
• Încearcă să foloseşti alternative la maşină oricât de des poţi. Bicicleta sau mersul pe jos reduc, pe de o parte, poluarea şi efectul de seră, iar pe de altă parte, reprezintă un exerciţiu foarte sănătos. Altă soluţie este transportul public; o maşină plină poluează mai puţin decât trei sau patru maşini care transportă fiecare doar câte o persoană.
• Foloseşte în mod cumpătat aerul condiţionat din maşină, pentru că acesta duce la creşterea consumului de combustibil şi a emisiilor de CO2 cu circa 5%. Dacă trebuie neapărat să-l foloseşti, mergi câteva minute cu geamurile deschise, apoi închide-le şi porneşte aerul condiţionat. Astfel, vei economisi combustibilul necesar reducerii temperaturii iniţiale.
• Nu lăsa portbagajul exterior montat pe maşină. El măreşte consumul de combustibil şi emisiile de CO2 cu până la 10%, din cauza rezistenţei la vânt şi a greutăţii suplimentare. Ar fi mai bine să-l demontezi.
• Nu da foc la gunoaielor în curte – în multe locuri este illegal – şi aprinde artificii cât mai rar. Fumul de la focul în mediu deschis poluează aerul şi conţine substanţe foarte toxice, numite dioxine.

Gândeşte-te la mersul naturii şi mănâncă fructe de sezon

Căpşune şi piersici în decembrie? Poate că eşti obişnuit să mănânci fructele preferate în tot timpul anului dar, acum 25 de ani, nu le puteai mânca decât vara, în sezonul lor – întreabă-ţi bunica! Transportul fructelor de la mii de kilometri distanţă este o problemă de actualitate – transportul produselor cu avionul, dintr-un colţ al lumii în altul, poluează aerul şi generează de 200-400 de ori mai multe gaze cu efect de seră decât dacă ele ar fi transportate 50 km cu camionul. E mai bine să consumi produse locale, de sezon.

Poţi fi de ajutor şi în vacanţă

Ştiai că numărul zborurilor turistice internaţionale a crescut cu 50% din 1990 până astăzi? Biletele ieftine de avion te îndeamnă să călătoreşti. Dar fie că ai un bilet ieftin, fie că ai plătit pentru un loc la clasa întâi, tot cu avionul călătoreşti, iar nivelul de poluare a aerului şi, implicit, efectul de seră sunt aceleaşi. De ce să nu descoperi o altă zonă din ţara ta sau să călătoreşti prin Europa cu trenul? Da, nu e la fel de rapid, dar vei vedea mult mai multe privind pe geam şi, pe drum, vei avea timp să stai de vorbă cu oameni noi, interesanţi.