Motilitatea tractului digestiv

Motilitatea tractului digestiv

Deglutitia este mecanismulcomplex dat de deplasarea alimenteleor din cavitatea bucala pana la nivelul stomacului.

Ea dureaza cateva secunde si nu compromite respiratia.

Are 3 timpi :

1).Timpul bucal 

- este unul voluntar

- vizeaza plasarea alimentelor ..... pe fata posterioara a limbii, bolul fiind situat intre dorsul limbii si bolta palatina; este impins printr-o actiune de piston realizata de ridicarea varfului limbii pe arcada dentara superioara si apoi pe bolta palatina, in timp ce baza limbii coboara.

- aceasta miscare realizeaza un plan inclinat in jos si inapoi. Apoi partea anterioara a limbii se ridica si se lipeste pe palat, propulsand astfel bolul spre faringe.

- dureaza 0,3 secunde si este insotita de oprirea masticatiei si a respiratiei.

2).Timpul faringian

-deglutitia nu poate fi stopata voluntar, este un stereotip reflex cu un raspuns de tipul tot sau nimic.

Acest reflex este alcatuit din:

- cale aferenta - contine fibre senzoriale ale nv IX, X care faclegatura cu zona reflexogena, zona Vasilief , de la nivelul valului palatin si  pilierii anteriori ai faringelui

-centrul  - formatiunea reticulata bulbara si potine ( protuberantiale inferioare) , in vecinatatea centrului IX (nucleul dorsal al vagului), a centrului masticator  ( cu care se afla in antagonism )  si centrului  respirator.

-calea eferenta 

     - pe calea nv XII

     - calea spinalului pt valul palatin 

     - pe calea nv IX , X pt musculatura striata

Proiectia continutului pe zona sensibila din jurul deschiderii faringelui decalnseaza contractia aproximativ simultana a musculaturii implicate in inchiderea foselor nazale , a faringelui, a laringelui concomitent cu deschiderea faringelui prin largirea istmului buco-faringelui, datorita ridicarii valului palatin.

In acest timp are loc inchiderea glotei, acoperirea ei cu epiglota, iar corzile vocale sunt puternic apropiat; in distrugerea acestora sau a muschilor care 11511e42l le apropie apare strangularea.

Miscarea in sus a laringelui mareste deschiderea esofagului, iar cei 3-4 cm  din portiunea superioara cara alcatuieste sfincterul esofagian superior sau faringo-esofagian  se va relaxa, permitand ca alimentele inghitite sa patrunda usor din fainge in esofag.

Intre deglutitie acest sfincter ramane puternic contractat, prevenind patrunderea aerului in timpul respiratiei.

In momentul inchiderii traheei si a deschiderii esofagului, contractia faringelui va initia o unda peristaltica rapida care forteaza bolul alimentar sa se deplaseze spre stomac.

 Aceasta faza in intregime dureaza 1-2 secunde si se asociaza cu intreruperea respiratiei.

3). Timpul esofagian

Asigura deplasarea de la esofag pana la stomac prin prezenta a 2 tipuri de unde peristaltice cu origini si caracteristici diferite :

  - peristaltism primar : continua unda peristaltica din esofag si acare ajung n stomac in 8-10 sec.

 - peristaltism secundar : rezultat din distensia esofagului datorita alimenteleor retinute la acest nivelsi continua pana cand acesta este golit si alimentele au ajuns  in stomac.

Aceste unde sunt initiate prin circuite necesare neurale ?  intrinseci, circuite care apartin SNE ( plexul Meissner si Auerbach) si partial din reflexele  transmise aferent si eferent pe calea nv X ( reflexe vago-vagale).

Cand unda peristaltica esofagiana trece spre stomac , o unda de relaxare transmisa prin mienterici ..? precede.. ?   ( unda de contractie e  precedata de cea de relaxare ).

Stomacul si duodenul devin relaxate cand aceasta unda atinge capatul inferior al esofagului si astefel ambele structuri sunt pregatite pt a primi alimentele propulsate .

La circa 2 cm deasupra jonctiunii esofagului superior cu stomacul se gaseste sfincterul esofgian inferior / gastro-esofagian.

Dpdv anatomic sfincterul gastro-esofagian nu este diferit de restul esofagului, dar  dpdv fiziologic el ramane contractat tonic in contrast cu portiunea superioara a esofagului care ramane relaxata.

Cand o unda peristaltica coboara prin esofag, relaxarea receptiva relaxeaza sfincterul esofagian inaintea undei peristaltice, permitand propulsia cu usurinta a alimentelor inghitite spre stomac.

Sfincterul esofagian cand se relaxeaza insuficient se produce achalazia.

Contractia sfincterului esofagian inferior previne refluxul continutului stomacului. Alt mecanism ce previne refluxul este mecanismul asemanator valvelor - valve-like mechanism ; el se refera la o portiune a esofagului care se intinde sub diafragm inainte ca esofagul sa atinga zona stomacului ( acolo e mecanismul ).

Presiunea la nivelul sfincterului gastro-esofagian trebuie sa depaseasca cu 5 mm Hg presiunea intragastrica; presiunea din esofag si din stomac, dupa deglutitie, ramane egala  pt o perioada de aprox. 6-10 sec.

   ??Mecanismul valve-like mech..? pH-ul esofagului ajunge la 2. Modificarile date de pH      ?

Impiedica ?..... rolul lui creste in inspiratia fortata cu glota inchisa ..?

Exista factori umorali care intervin in miscarea sfincterului : Acetilcolina ( stimuleaza) , histamina ( stimuleaza), gastrina ( stimuleaza), bombezina si motilina( stimuleaza) ; colecistokinina ( inhiba), Secretina si somatostatina ( efect inhibitor).