PARTEA I
LEUL - Moldova;
VULTURUL - Tara Romaneasca.
Alegorii:
1) temeliile Vavilionului - conflictul dintre C Brancoveanu si D Cantemir;
2) Semiramis - "pofta izbandirii strambe" pe care o urmarea Brancoveanu;
3) Afirmand ca "jiganiile" (boierii moldoveni) aveau "arme de moarte purtatoare DC arata de la inceput ca boierimea isi baza puterea pe exploatarea sangeroasa a taranimii, constatare pe care o va mai face pe parcursul operei.
4) PARDOSUL (leopardul,panthera pardus) - celebrul Iordache Ruset, unul din personajele principale, fost mare vistier al lui Constantin Cantemir si Antioh Cantemir si dusman al lui C Duca. Afost un mare intrigant al operei sale. Dupa o prealabila intelegere cu C Brancoveanu a sustinut candidatura la tron a lui M Racovita, fiind ruda cu acesta.
5) URSUL - Vasile vornicul pe care PP Panaitescu l-a identificat ca fiind Vasile Costache care a pribegit in Tara Romaneasca in timpul celei de-a doua domnii a lui C Duca si a murit in pribegie in anul 1703, inainte de4 alegerea lui Mracovita;
6) LUPUL- Lupu Bogdan, mare spatar si hatman la aceeiasi doi. Era cumnatul lui DC, fiind casatorit cu sora acestuia, Ruxandra. Caracterizat ca " un lup credincios fata de stapani si temut de dusmanii acestora, un lup cu virtuti canine", a murit otravit de M Racovita;
7) VULPE - Ilie Enache Tifescu (zis Frige Vaca), unul din marii intriganti ai epocii, cumnat cu Racovita. Ajucat un rol important in uciderea fratilor Miron si Velicio Costin, pe care i-a parat domnului ca uneltesc impotriva sa.
8) CIACALUL, Sacalul - Maxut serdarul, este un credincios al familiei Cantemir ceea ce explica modul in care este infatisat in carte desi nu era o personalitate importanta a epocii.
9) MATA SALBATECA- Ilie Cantacuzino, ginerele cronicarului M Costin, boier cu rol nefast in istoria Moldovei, mare comis al lui Cduca. Urmarind sa ajunga domn, fiind ruda cu C Brancoveanu, cauta sa "faca numai rau" lui Antioh Cantemir.
4,5,6,7,8,9 - " carile de varsarea singelui nevinovat sa bucura si viata hiresa in moartea streina le staruiaste" = caracterizeaza defectele principale ale marii boierimi moldovene. Cei 5 stateeau inaintea LEULUI, Moldovei.
10) BREHNACEA - INVATATUL BOIER Constantin stolnicul Cantacuzino, unchiul dinspre mama al lui C Brancovanu, asupra caruia a exercitat o puternica influenta. N Iorga spune ca era principalul factor al politicii T Romanesti la acea epoca si mai tarziu unul din principalii vinovati de moartea domnului.
11) SOIMUL - Toma Cantacuzino, numa de mare viteaz, a intretinut relatii stranse cu DC, var al sotiei acestuia dar si al lui C Brancoveanu. Astrecut de partea armatei ruse in 1711, la fel ca si DC. A fost prezent la adunare, unde a avut un rol important desi autorul nu-l pune sa vorbeasca.
12) ULIUL, pasare rapitoare - Stefan Cantacuzino, fiul lui C Cantacuzino si varul lui C Brancoveanu. Dupa ce a ocupat dregatoriile de mare postelnic, mare spatar, ajunge domn al Tarii Romanesti in locul lui C Brancoveanu, la caderea caruia a contribuit, fiind ucis de turci impreuna cu tatal sau.
13) CUCUZONUL - Mihai Cantacuzino, spatarul, o alta ruda a lui C Brancoveanu si un mare acaparator de pamanturi tarane4sti. Frate cu stolnicul C Cantacuzino. Cucunoz = cuc, cunoscut ptr lacomia sa.
14) CORUIUL ( uliul pasarar) - Raducanu Cantacuzino, fiul lui Constantin Cantacuzino si varul lui CB, ajuns mai tarziu mare comis si mare spatar.
15) HIRATUL sau eretele, o alta pasare rapitoare, ruda cu fam Cantacuzino, a ocupat functii importante in domnia lui CB. Si-a incheiat cariera politica in calitate de consilier in Oltenia, ocupata de austrieci.
16) BALABANUL - o specie de soim - Serban Cantacuzino, var cu CB.
17) BLENDAUL - Serban Greceanu. Impreuna cu frateele sau, logofatul cronicar Radu Greceanu a jucat un rol important in traducerea Biblieidin 1688, s-a inrudit cu CB prin casatoria unui fiu al sau cu fiica domnului;
Oranduiala a doua la LEU:
18) CAINII - sunt capuchehaielele, reprezentantii domnului TR si M la Poarta Otomana.
19) OGARII - calarasii sau curierii care duceau si aduceau stirile din Imp Otoman. ( erau modesti slujitori ai domniei desi aici sunt descrisi ca boieri de categ a doua);
20) COTEII - sunt iscoadele sau spionii pe care domnii tarilor romane ii tineau la Poarta ptr a se informa si a contracara manevrele adversarilor;
21) MITELE DE CASA - nu au corespondent la cheie. Dupa numele ce li se da , par a fi persoane apropiate de domn, slujbasi ai curtii ;
22) BURSUCUL - Lupu Costache, mare vornic al lui C Cantemir. I se spune asa dupa manastirea Bursuci, ctitoria sa; A avut o atitutdine duplicitara in vremea domniei lui D C, terminand prin a fi ucis de turci;
23) NEVASTUICA (HELGEA, hermelina) - Ana, o femeie trecuta inexplicabil printre barbati, fiica lui Dediu Codreanu si viitoarea sotie a lui M Racovita;
24) GUZIUL ORB, numele popular al cartitei - Dediu Codreanu, om modest care imbratisand cariera armelor ca si tatal lui DC, a ajuns mare spatar.
25) SOARECELE - Dumitrasco Ursachi ( Ursachel), un personaj sters. A fost in relatii mai putin bune cu fam Cantemir, mare sluger al lui C Duca;
26) CORBUL - Constantin Brincoveanu. Fiind un dusman inversunat al lui, il trece in a doua tagma a TR desi, in realitate, Brancoveanu apartinea uneia dintre cele mai vechi si mai bogate fam din tara, fiind, dupa tata, descendent din boierii Brancoveni - Craiovesti; mama sa era fiica marelui postelnic C Cantacuzino;
27) CIOARA, PELICANUL, COTOFANA, PUHACEA, CUCOVAIA, CAIA - aceste 6 personaje nu au corespondent la cheie. Radu Greceanu ne da lista completa a boierilor care l-au insotit pe C Brancoceanu la Adrianopol in iunie 1703 este posibil ca cei sase sa intruchipeze pe unii dregatori.
A treia tagma = dregatorii marunti care alcatuiau clasa a treia a boierimii si care nu luau parte la conducerea tarii.
28) BOUL - Nicolae Donici, mare vornic si mare logofat. Desi a ocupat aceste functii, DC il trece in tagma a treia din Moldova;
29) OAIA, CALUL, CAPRA, RIMATORIUL, IEPURELE, CERBUL - nu au corespondent la cheie, fiind probabil boieri mai putin importanti Au fost multi boieri imp din tara pe care DC nu i-a amintit, probabil ptr ca au ramas in tara, nu au participat la adunare. Nu este posibila alctuirea unei liste complete, din lipsa de izvoare.
30) CAPRIOARA - fam Caragea. In limba turca, Karadja = caprioara;
31) CAPRIOARA DE ARAVIA - Dumitrasco Caragea, mare postelnic al lui Antioh Cantemir, deci un apropiat al Cantemirestilor;
32) LEBADA - Cornescu banul, Cornea Brailoiu, marele ban al lui C Brancoveanu, care l-a utilizat in numeroase misiuni la Poarta. Este inexplicabila trec
Erea lui in tagma a treia.
33) DROPIIA, GINSCA, RATA, CURCA, PORUMBUL, GAINA, TURTUREAOA - nu au corespondent la cheie, ceea ce impiedica identificarea;
34) LILIACUL - Marco. Acest pretenmdent care nu era nici pasare nici jiganie a incercat sa ocupe tronul uneia din cele doua tari, dar, neavand mijloace banesti a ajuns la galere. Dupa opinia lui D Cantemir, apartenenta lui Marco la una din cele 2 tari ar fi fost unul din motivele galcevii dintre boieri.
35) VIDRA - tanarul Constantin Duca, la data tinerii adunarii fost domn al Moldovei si mazilit de curand, deci un adversar al celor doi frai Cantemir la tronul Moldovei, motiv ptr care DC il priveste cu oarecare antipatie. Acesta apare in mijlocul "theatrului"neanuntat, si incepe sa vorbeasca; considerand ca atat boierii munteni cat si cei moldoveni sunt subiectivi, fiecare aparandu-si numai interesele sale, C Duca propune unarbitru neutru si obiectiv, cerand, in acelasi timp, sa se puna capat mai curand galcevii din adunare.
36) BITLAN - Chirita Dimache, un grec, fost capuchehaie a lui C Duca, pe care l-a tradat intrand in slujba lui C Brancoveanu, ceea ce explica violenta atacului ce lanseaza impotriva Vidrei. Sustinand ca apartine imperiului turcesc, ca animal de apa, Dimache considera ca Vidra nu are ce cauta printre moldoveni.
37) BREBUL - (castorul european), tot un animal de apa ca Vidra. Burnaz postelnic, un alt grec ajuns capuchehaie la C Duca, de care se leapada si el ca si Dimache. Burnaz vorbeste despre Cduca si il acuza si de furt, probabil cu referire la exploatarea fiscala din timpul sau. Vorbind in numele boierimii moldovene care se intelesese cu Cbrancoveanu in privinta mazilirii lui CDuca, Burnaz declara ca fostul domn nu mai avea ce cauta in Moldova. CDuca era fosul ginere al lui Cbrancoveanu. Prin cuvantarea lui Burnaz, DC se pronunta pentru scoaterea elem incapabile si intrigante din sfatul domnesc, unde produceau mult rau tarii. Vorbeste despre mandrie care da atat peste cei mari cat si peste cei mici. Dupa mazilire, CDuca a trait in mare saracie ptr ca avea multe datorii la Brancoveanu, din timpul domniei.
38) STRUTOCAMILA - Mihai Racovita, facea parte dintr-o puternica fam boiereasca moldoveana, fiind inrudit de 2 ori cu fam Cantacuzino, era var de-al doilea cu domnul TR care il si ajuta. A pribegit in TR in timpul domniei lui CDuca dupa care a fost ale domn al Moldovei, alegerea sa constituind o buna parte din subiectul operei. Zicand acestea cu lacrimi in ochi, Vidra se retrage la marginile garlelor = Fanarul, cartierul locuit de greci la Constantinopol, de unde au venit domnii fanarioti in sec XVIII. De fapt, CDuca nu s-a stabilit la Fanar ci a fost mazilit la Cavala.
39) ELEFANTUL - Antioh Cantemir,sau fil.Il numeste asa deoarece era " om mare la trup". Caracterizarea pe care i-o face il arata ca un om nu foarte destept. Cronicarii din vreme spun ca nu era carturar, dar nici prost. Cantemir ii face descrierea asta fratelui sau ptr ca nu l-a ajutat cand a fost capturat de turci si i-a Promis lui Brancoveanu ca se va lepada de tovarasia lui DC. La 1703, cand este amintit in Ist Ieroglifica, Antioh era si el unul din candidatii la tron, dar boierii cei mai apropiati ai sai, printr care si Rusestii, au trecut de parte lui Mracovita. La acea data, Antioh mai spera inca sa fie ales domn al Moldovei.
40) INOROGUL - DIMITRIE CANTEMIR, autorul lucrarii, in care este prezentat ca posesor al unor virtuti ce lipsesc celorlalti eroi din povestire. Inoroful este un personaj inzestrat cu calitai ce apare si in alte opere. In ALEXANDRIA, INOROGUL este imparatul Macedoniei, care, potrivit proorociei, urma sa alunge pardosii, craii, de la apos si berbecele cel mare ( Por imparat). In PSALTIREA IN VERSURI alui Dosoftei se spune ca INOROGUL "biruiaste preste toata hiara din lume cu tariia si cu razboiul". In FIZIOLOG - de unde s-a inspirat probabil DC - "cprnul INOROGULUI este unealta expierii. Venirea inorogului se petrece atunci cand multimea pacatelor o cere... Inorogul, izbavitor, este opus lumii gadinilor" Fara indoiala ca DC cunostea aceste calitai exceptionale atribuite Inorogului in momentul in care s-a hotarat sa intruchipeze el aceest personaj di Istoria Ieroglifica.
41) COTOFANA - un bun orator din Muntenia; nu ni se indica numele la cheie.
42) JIGANIUTA - in care PPPanaitescu a vazut "personificarea poporului, a neamului indurerat - pare a fi mai curand un boier mai mic, nenumit de DC, inzestrat cu calitati ce lipsesc celorlati boieri
43) MOIMITA LIVIII = strain de origine, dar inzestrat cu minte uimitoare. PPPanaitescu considera ca s-ar putea ascunde invatatul Antim Ivireanu. La nota este trecut "chipul voroavii muntenesti";
44) COSCODANUL THARSISULUI - Ianache Vacarescu, facea parte dintr-o fam munteana. Fiind ruda cu fam lui Cbrancoveanu a fost unul din cei mai apropiati dregatori ai acestuia. Afost ucis de turi impreuna cu Cbrancoveanu.
45) PAPAGAIA - Ion Comnenul, un om foarte invatat. A fost adus de G Duca in Moldova pentru educarea lui C Duca, se numea Ion Papas = preot in greaca. Numele sau adevarat era Ion Molibdos. A plecat la Moscova unde a luat numele Comnen. Este numit Papagaia = papagalul pentru ca era retor, iar IST Ieroglifica cuprinde numeroase atacuri impotriva retoricii si a retoricilor, inclusiv a lui Ioan Comnen.
46) COTOFANA DE EVROPA - PPPanaitescu credea ca e Anton Maria del Chiaro, secretarul italian al lui Cbrancoveanu. Acest lucru nu e posibil ptr ca la 1705 acesta nu aajunsese in tara noastra. A ajuns abia la 1710. El este comparat ca "vrednicie" cu Papagaia.
Pentru rezolvarea problemei, Ilie Tifescu cere sa se renunte la etimologie si sa se lamureasca "fiinta lucrului" Strutocamilei, pentru care propune o "jiganie filozoafa", gandindu-se probabil la Lupu Bogdan.
47) MAIMUTA - Antim Ivireanu. Asa l-a identificat PPPanaitescu pentru ca ea se ocupa in opera de problemele de morala. Era un renumit invatat al TR renumit ptr predicile sale moralizatoare.
48) PRIVIGHETOAREA - Ieremie Cacavela, fostul dascal al lui DC, considerat in Descrierea Moldovei "foarte erudit". Scurta sa aparitie in Istoria Ieroglifica ii da prilejul lui DC sa-l ironizeze pe fostul sau profesor ca retor cu "limba lata si la voroava neincetata". Libertatea pe care si-o ia fostul elev fata de maestrul sau constituie dovada ca DC iesise de sub tutela sa spirituala. Pag 90. DC se pronunta pentru puterea logicii "mestersugul mestersugurilor" dar concepe "operatiile logicii sub aspectul lor pur formal", pag 91, nota 217. Autorul deosebeste pe filozof, cel care cauta sa explice esenta lucrurilor, de dialectician, cel care manuieste arta logicii, manifestandu-si desconsideratia fata de acesta din urma.
PARTEA A DOUA
49) RISUL - Mihalache Ruset spatarul, cumnatul lui Mracovita, casatorit cu Elena, sora acestuia. Desi a fpst capuchehaia lui Antioh Cantemir la Poarta, ajutandu-l pe domnul Moldovei in lupta sa contra lui Cbrancoveanu, si-a tradat si el stapanul si a trecut de partea lui Mracovita impreuna cu fratii sai.
50) HAMELEONUL - Scarlat (Scarlatache) Ruset. Are un rol odios in Istoria Ieroglifica, unde este "mare mester al minciunilor si prefacatoriilor", cum il caracteriza Niorga. El domina prin intrigile sale partea a doua a lucrarii, in care izbuteste sa prinda pe Inorog. Este primul personaj cu adevarat memorabil al lit noastre (Cap "Demonicul Hameleon"). Scarlat Ruset, fratele lui Iordache Ruset, nu a jucat un rol politic prea insemnat. Desi vorbeste f urat despre el, DC a pastrat o relatie de prietenie cu acesta.
51) VEVERITA - Manolache Ruset, frate cu cei doi. Fiind un dusman al lui N Mavrocordat, DC a incercat sa-l foloseasca el insusi impotriva acestuia.
52) CORACOPARDALIS, sau Pardosul facut Corb -Nicolae Ruset,fiul lui Iordache, caruia Cbrancoveanu ii promite pe fiica sa Anita,cu care se va casatori in 1704,pecetluind alianta politica dintre vicleanul boier moldovean si bogatul domn al TR.
53) CIOARA - Panaiotache Morona ( nu are corespondent la cheie, dar a fost identificat de PPPanaitescu). Acesta era ruda cu Mracovita, fiind casatorit cu fiica lui Iordache Cantacuzino. Dupa ce fusese pescar in tinerete a ajuns terziman la Poarta, de unde a venit in Moldova.
PARTEA A TREIA
54) CAMILOPARDUL (girafa) - Alexandru Mavrocordat, marele dragoman al Portii (1673 - 1709) si negociatorul pacii de la Karlowitz din 1699. Om cu insusiri deosebite si studii, a fost considerat de DC in "Istoria Imperiului Otoman"un "spirit subtil si patrunzator...,iubitor de glorie, care nu cunostea mai putin limbile si poezia orientalilor decat geniul curtii otomane".
55) LEBADA BATRANA - Panaiotachi Nikussios;
56) MOIMITA - probabil Antim Ivireanu da dovada de un deosebit rafinament: sub masca generozitatii, tine un discurs injositor pentru Liliac, al carui avocat s-a facut.
57) MONOCHEROLEOPARDALUL, adica licornul si leopardul - Constantin Cantemir, tatal lui DC, fost domn al Moldovei. Licornul era ptr vechii greci un animal ce simboliza puterea neinfranta si curatenia sufleteasca.
58) MUSTELE - "ciocoimea, slugile boieresti". Unii dintre acesti asa-zisi "ciocoi" (sec VII) si slugi au fost ridicati intre boieri sau biernasi in vremea domniei lui C Cantemir, care s-a sprijinit pe ei impotriva marii boierimi ce-i era in general ostila. Marii boieri moldoveni aveau destule motive sa se teama de ciocoi si boiernasi, care, in vremea acestei domnii, le produsesera destule suparari. C Duca, in prima domnie, i-a inchis, batut si saracit, la fel cum a facut mai tarziu M Racovita. Boiernasii faceu multe necazuri caselor celor mari a boierilor, spune I Neculce.
59) TAUNII - fac parte ca si ciocoimea din paturile de mijloc ale societatii moldovene; ei sut la cheie "curtenii, aprodzii si alalti asemenea acestora". Curtenii erau mici proprietari de pamant, obligati sa prestezer sserviciul militar calari.
60) APROZII - erau in aceasta vreme mici slujbasi care faceau serviciu la curtea domneasca. DC ii aminteste aici impreuna cu ciocoimea, deoarece ii considera partizanhii Cantemirestilor si, deci, nemultumiti de alegerea lui M Racovita.
61) ALBINELE - taranii birnici, lor le atribuia rolul de producatori ai bunurilor materiale. Despre albina care cauta prin toate florile si strange miere dulce vorbeste DC si in Divanul. Mai tarziu si-a schimbat parerea despre harnicia taranilor moldoveni, considerandu-i lenesi in "Descrierea Moldovei".
62) TRINTORII - scutelnicii, taranii scutiti de bir, de obicei la interventia si in beneficiul unui boier. Trantorii sunt in opozitie cu albinele.Ineculce spune ca in timpul domniei lui Mracovita, jumatate din locuitorii tarii erau scutelnici.
63) VIESPILE - " seimenii, darabanii si alalti liufegii", categoriile de osteni mercenari din acea vreme, care se vaitau si ei ca o duc foarte greu. Faptul este confirmat si de alte izvoare, care atesta o stare de nemultumire a acestor categorii, fie prin faptul ca nu erau platiti regulat, fie ptr ca erau impusi uneori la dari, ca in timpul domniei lui N Mavrocordat, cand au iesit "cu pari in mina" inaintea domnului, amenintandu-l, nota 466.
64) TINTARII si GARGAUNII - nu sunt explicati la cheie; ei reprezinta desigur, diverse categorii, asemanatoare ca pozitie sociala cu cele amintite in notele precedente.
.JPG)
